Open top menu
Cum se compune o piesă – Ep. 8 – Substituirea acordurilor

Cum se compune o piesă – Ep. 8 – Substituirea acordurilor

Aşa cum îţi spuneam în articolele trecute, în orice tonalitate avem acorduri principale şi acorduri secundare. Cele formate pe treptele I, IV şi V sunt acorduri principale, deoarece creează o oarecare stabilitate şi au putere de “atracţie” pentru acordurile celorlalte trepte.

Însă nu toate armoniile tale trebuie să includă acordurile I, IV şi V, pentru că în acest caz piesele ar semăna între ele şi nu cred că-ţi doreşti acest lucru. Aşadar, soluţia la îndemână este înlocuirea (substituirea) acordurilor principale cu cele secundare care ar putea îndeplini rolul de tonică (treaptă I), dominantă (treapta a V-a) sau subdominantă (treapta a IV-a).

Acordurile care le substituie pe cele pricipale se împart în 2 categorii: substituţi de gradul I (au fundamentala şi terţa în comun cu acordul pe care-l substituie) şi substituţi de gradul II (au terţa şi cvinta în comun cu acordul pe care-l substituie)

Spre exemplu în tonalitatea Do major vom avea:

Funcţie principală Substitut de gr.I Substitut de gr. II
Tonică (Do, Mi, Sol) VI (La, Do, Mi) III (Mi, Sol, Si)
Subdominantă (Fa, La, Do) II (Re, Fa, La) VI (La, Do, Mi)
Dominantă (Sol, Si, Re) VII* (Si, Re, Fa) III (Mi, Sol, Si)

*Deşi ar trebui să fie substitut de gradul II, acordul treptei a VII-a (Si, Re, Fa) faţă de acordul treptei a III-a îndeplineşte mai bine rolul de înlocuitor al dominantei, prin intervalul de cvintă micşorată, ce impune atracţia spre tonică.

Regulile mai sus explicate pot fi aplicate şi în cazul tonalităţii minore în acelaşi fel în care le-ai aplicat şi în cadrul tonalităţii majore.

Aş vrea să-ţi dau 2 exemple foarte simple ca să înţelegi cum funcţionează substituţiile:

În piesa “Knockin’ on Heaven’s door” de la Bob Dylan sau Guns n’ Roses (depinde ce variantă este pe placul tău), succesiunea de acorduri este Sol Major (acordul tonicii), Re major (acordul dominantei) şi Do major (acordul subdominantei). Până aici este totul foarte simplu – avem de-a face cu o progresie în Sol major – I-V-IV.

A doua succesiune de acorduri din piesă este: Sol major (acordul tonicii), Re major (acordul dominantei) şi La minor (acordul treptei a II-a, ce reprezintă substitut de gr.I pentru subdominantă). În acest caz pentru a evita repetiţia şi pentru a crea o împletire cu linia de voce, acordul Do major a fost înlocuit cu La minor.

Un alt exemplu pe care îl vom studia este piesa “Wish you were here” de la Pink Floyd. Piesa este scrisă tot în Sol Major, iar pentru partea de versuri şi de refren avem: Do major (acordul subdominantei), Re major (acordul dominantei), La minor (acordul treptei a II-a – substitut gr.I pentru dominantă) şi la sfârşit Sol major (acordul tonicii). Aşadar, ai putea spune că progresia este IV-V-IV(înlocuit cu substitutul de gradul I – La minor)-I.

Atunci când te gândeşti că orice compoziţie este un act spontan şi liber, cele prezentate mai sus ţi-ar putea părea uşor restrictive sau rigide, însă vei descoperi că reprezintă un ghid foarte bun pentru compoziţii.

Nu uita că cele scrise de mine mai sus sunt doar nişte linii care să te ghideze, nu sunt reţete universale. De foarte multe ori vei vedea că vei fi pus în situaţia în care trebuie să încalci aceste reguli pentru a sublinia o anumită stare în piesă.

Marius
Written by Marius

Chitarist, compozitor, muzician.

5 Comment responses

  1. Avatar
    October 24, 2010

    @Marius

    Salutare Marius,

    Great article!!!

    Mi-a placut cel mai mult partea cu ,,De foarte multe ori vei vedea că vei fi pus în situaţia în care trebuie să încalci aceste reguli pentru a sublinia o anumită stare în piesă.”

    Asa si este,chiar acum sunt pus in aceasta situatie,de a incalca o regula pentru a trezi o stare aparte,pentru urmatoarea mea piesa.Dar,asa cum spunea si Hallebeek: “dacă cunoşti regulile, e mai uşor să le încalci“.

    PS:chiar alaltaieri statea si ma uitam ca nimeni n-a mai postat nimic de la concurs incoace,site-ul era cam trist,dar,a aparut articolul asta si l-a mai pus cat de cat pe picioare!

    Sper sa se trezeasca la viata asa cum era alta data!:X

    Aaa…si Alec,asteptam lectia de la ,,Bad day”…

    Va urez succes amandurora!

    Te-am salutat!

    oZz

  2. Avatar
    January 03, 2011

    @Marius

    Salut,

    Cred ca am cam inteles cum e:

    In tonalitatea Do major avem la tonica Do,Mi,Sol.De exemplu,la tonalitatea Mi,tot in tonica,vom avea Mi,Sol#,Do?

    Astept raspuns:D

    Te-am saluitat!

    oZz

  3. Avatar
    January 05, 2011

    @oZz Daca te referi la acordul tonicii, in cazul nostru Do, vom avea ca si note componente Do, Mi si Sol. Daca tonalitatea nostra ar fi Mi major, acordul tonicii Mi, va fi compus din Mi, Sol#, Si. In functie de tonalitatea in care lucrezi (Do major sau Mi major) vei avea 3 acorduri principale, formate pe treptele I, IV si V (in Do major vom avea: Do major, Fa major si Sol major, iar in Mi major: Mi major, La major si Si major). Aceste acorduri principale vor putea fi inlocuite (pentru diversificare) cu alte acorduri din aceeasi tonalitate in functie de treptele pe care le au in comun. ex: acordul La minor (La, Do, Mi) il poate inlocui pe Do major (Do, Mi, Sol) sau Mi minor (Mi, Sol, Si) il poate inlocui pe Do major (Do, Mi, Sol) pentru ca ambele au trepte in comun. Astfel, intr-o armonie de genul I-IV-V in Do major am putea folosi: VI(la minor)-IV-V sau III (Mi minor)-IV-V.

    O sa mai detaliez eu intr-un articol pe viitor.

    Mult spor,

    Marius

  4. Avatar
    February 23, 2016

    Foarte bine scris articolul.Felicitari !

  5. Avatar
    February 23, 2016

    Mai astept articole pe masura…..merci…

Leave a comment


− 5 = three