Cinci mituri false despre chitară

Cu siguranță nu de puține ori ai auzit în jurul tău o serie de sfaturi sau opinii legate de cântatul la chitară, care te-au influențat mai mult sau mai puțin în alegerile tale.

Deși există multe informații utile pe internet, am observat că anumite idei false rămân totuși frecvente, iar acest articol vine să clarifice câteva din aspectele de care ne lovim cel mai des în practica noastră.

Astfel , te invit să trecem în revistă și să eradicăm cinci mituri false despre chitară, care încă supraviețuiesc în opinia colectivă.

1. „Dacă nu am învățat să cânt în copilărie sau adolescență, acum este prea târziu.”

FALS! Poți să începi lecţiile de chitară la orice vârstă, factorii determinanți fiind doar pasiunea, ambiția și perseverența.

2. „Fiind începător, trebuie obligatoriu să învat întâi să cânt pe chitara acustică, deși eu imi doresc o chitară electrică.”

FALS!

• dacă esti atras/ă de chitara electrică, poți începe studiul direct pe un astfel de intrument
• acest fapt este important de precizat, deoarece în absenta entuziasmului, există riscul unui progres dificil și încet, sau chiar al abandonului

3. „Pentru că am grijă de chitara mea, o curaț și tratez săptămânal cu Pronto.”

FALS!

• astfel de solutii care se găsesc în comerț, printre alte efecte, asigură hidratarea lemnului, lucru benefic pentru mobilă, parchet, dar nu și pentru chitara ta (more…)

Acordurile suspendate

Dacă ai întâlnit în diverse tabulaturi notații de genul “Dsus4”, “Asus2”, sau alte variante similare, iar acest lucru te-a determinat să ocolești piesa respectivă, acest articol te va ajuta să deslușești acordurile suspendate (“sus”), frecvent utilizate pentru a adăuga o nuanță interesantă pieselor folk, rock și nu numai.

Acordurile suspendate conțin prima și cvinta acordului, însă spre deosebire de triada clasică (primă-terță-cvintă) pe care am învățat-o pentru acordurile majore și minore, ele nu conțin terța.

După cum bine știi, caracterul de major sau minor al unui acord, este dat chiar de tertă – așadar, acordurile “Sus” cărui tip aparțin?

Răspunsul este că ele nu sunt nici minore nici majore, ci acorduri de tranziție care creează o stare de suspans în progresia ta, însă care trebuie neapărat “rezolvate” într-un acord complet minor sau major.

Mergând mai departe, și ele sunt de mai multe tipuri, și astfel vom desluși care note vin să înlocuiască terța “suspendată”.

Cele mai folosite sunt “sus2” si “sus4”:

Sus 2:  1 + 2 + 5

Sus 4:  1 + 4 + 5

! Ţine cont de faptul că notația de mai sus este făcută pe baza intervalelor muzicale și asigură-te că stăpânești această parte de teorie.

Pentru a clarifica puțin lucrurile, îți voi oferi un exemplu concret, folosind acordul Re major (D): (more…)

Corzi de chitară electrică: Alegerea mea

Elevii mei mă întreabă adesea ce corzi prefer pentru chitară electrică şi ce le recomand pentru instrumentul lor. Nu există o regulă sau un adevăr absolut legat de corzi, nu există “cel mai bun set” (pentru că atunci nu am mai avea parte de atâta diversitate), există doar ce îţi place şi ce te ajută să scoţi cel mai bun ton din chitara ta, sound-ul care te inspiră.

Bineînţeles că va fi un proces lung până vei descoperi brand-ul de corzi care ţi se potriveşte cel mai bine şi grosimea ideală pentru stilul tău de-a cânta. Pentru mine, drumul s-a oprit deocamdată la Ernie Ball Regular Slinky .10 – .46, pe care le folosesc deja de patru-cinci ani.

Despre Ernie Ball Regular Slinky

Celebrul pachet galben “made in USA” este cel mai bine vândut din catalogul Ernie Ball, atrăgând chitarişti din diverse genuri, de la Eric Clapton şi Steve Vai până la John Mayer.

Personal, îmi plac aceste corzi pentru că:

• sună bine pe chitara mea (Grosmann Custom)
• îşi păstrează caracteristicile în timp
• sunt de încredere (nu mi s-au rupt niciodată)
• grosimea şi tensiunea corzilor Regular Slinky se potrivesc cu stilul meu de-a cânta

Corzile mele pentru Drop D

Pe piesa “În Noapte” folosesc acordajul Drop D, aşadar am optat pentru un set Dunlop KFK (Kerry King), ce are inclusă o coardă de dimensiunea .052, specială pentru acest acordaj. (more…)

Interviu cu Noris Schek

Concertul anual organizat de Rock Filarmonica Oradea în memoria victimelor de la Hiroshima mi-a dat ocazia să cunosc câţiva oameni cu adevărat valoroşi – un exemplu este chitaristul şi filosoful Gabriel Petric, pe care l-am intervievat acum ceva vreme pentru Lectii-de-chitara.ro, dar să nu uit nici de colegul meu de generaţie Noris Schek, ce merită toată atenţia alături de chitara lui.

Noris e genul care poate susţine un one man show oriunde şi oricând: are nevoie doar de şase corzi, vocea-i cu un timbru cald şi recognoscibil dintr-o sută, plus feel-ul de blues pe care-l are deja în sânge. A crescut cu înregistrări blues şi rock, a căror influenţă se simte în interpretarea şi compoziţiile lui actuale, şi-a făcut ucenicia muzicală alături de Blackbeers şi alte câteva trupe din Oradea, împărţind apoi scena cu A.G. Weinberger.

Din 2009 şi-a luat destinul muzical în propriile mâini, alegând să străbată ţara cu chitarele sale (un Martin electro-acustic ce sună demenţial, printre altele) şi tolba plină de cântece fingerstyle pe care le interpretează mereu cu pasiune. Te invit să-l cunoşti mai bine pe Noris în rândurile următoare:

Cum te-ai îndrăgostit de chitară? Cine ţi-a pus prima oară un instrument muzical în mână şi cine te-a încurajat în cariera artistică?

Îmi plăcea muzica de mic copil, imitam chitara ţinând în mână o mătură, băteam în oale, în capace, cântam cu, şi fără fundal muzical. Aveam în casă muzicuţe, fluiere, tobe de jucărie, apoi, la 6 ani, părinţii mi-au cumpărat o chitară adevărată. Reghin, cred. Am fost foarte fericit, dar am început să cânt abia pe la 12 ani.

Care a fost primul cântec pe care l-ai compus vreodată, îl mai ştii?

Primul cântec l-am compus în clasa a VII-a, se numea Újra Veled, adică Din nou cu tine. Era în limba maghiară, avea patru strofe, un refren ce-ţi rămânea în minte, aşa că eram foarte mândru. Cântec de dragoste, bineînţeles. În sfârşit aveam ceva doar al meu, pentru că puţini cântau pe-atunci la chitară. Avea o succesiune de acorduri bine cunoscută, cu care orice chitarist se joacă la un moment dat: Sol, mi, Do, Re. Sună cunoscut? Nu mai cânt piesa aceea, au trecut anii, dar mai păstrez înregistrarea, făcută cu trupa mea din liceu.

Cu albumele căror chitarişti ai crescut şi cine simţi că te-a influenţat cel mai mult?

Cel mai mult m-au marcat Gary Moore şi Eric Clapton, doi zei diferiţi, şi unici în felul lor. Le-am urmărit discografia lipit de difuzoarele casetofonului meu, încercând să cânt ca ei, cu ei. Mai târziu am realizat că important nu este să cânţi la fel ca ei, ci să ajungi la tine, prin ei. Albume ca Still Got the Blues al lui Gary şi Unplugged-ul lui Clapton m-au transportat într-o altă dimensiune. Ascultându-i peste ani, live, mi-am dat seama că nu m-am înşelat.

În rest cred că influenţele pot veni din orice gen, din orice direcţie, depinde de pregătirea fiecăruia. Ascultam şi încă ascult cu plăcere muzică bună, cu mesaj pozitiv, plină de energie. Îmi fierbe sângele în vene când îmi pun un Queen, un Thin Lizzy, un Rory Gallagher, mai nou, Tommy Emmanuel! (more…)

Sfaturi pentru cântatul la chitară în public

Am decis să scriu acest articol pentru că îmi aduc aminte cât de greu mi-a fost mie să cânt prima oară în public și mi-aș fi dorit să-mi fi dat cineva sfaturile pe care eu le ofer acum, în speranța că vor folosi cuiva.

În primul rând, cântatul în public este o experiență personală, originală și  specifică. Astfel, fiecare se poate simți liber să ia sau nu în considerare sugestiile mele în funcție de propria sa perspectivă asupra reprezentației muzicale.

Emoțiile sunt în general principala cauză a greșelilor și, ce este și mai greu de acceptat, este faptul că e imposibil de scăpat în totalitate de acestea. Ele pot fi, în schimb, preschimbate în  emoții constructive necesare sensibilității muzicale.

Pentru a reuși o demonstrație în fața unui public atent va fi nevoie de  stăpânirea tehnicii adecvatate nivelului pieselor pe care le canți. Tehnica trebuie să fie ultima grijă a unui profesionist, de aceea studiază, exersează și iarăși studiază. După ce ai reușit să treci de etapa asta este timpul să dai viață notelor în adevăratul sens al cuvântului. Încearcă să exeprimentezi diverse interpretări ale piesei. Ascultă și alte înregistrări ale piesei pentru a alege opțiunea care ți se pare cea mai potrivită pentru tine.

”Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.”- vei vedea că la început, sub presiunea emoțiilor, piesa nu-ți va ieși ca atunci când studiai singur în camera ta și-ți ieșea perfect. Învață din greșeli, adaptează-te și evoluează!

 

1. Odată ajuns în fața publicului, ia-ți un timp de răsuflu, de gândire.
2. Încearcă să nu privești persoanele în ochi – uneori asta te poate distrage.
3. Dacă ai greșit, nu te opri și relua. Stabilește-ți niște puncte cheie din care poți continua piesa imediat. De cele mai multe ori cântatul mecanic la chitară  cauzează blocaje mintale asupra pasajului pe care l-ai greșit. Mi s-a întamplat să aud în cadrul unui recital (more…)