Dacă tot a fost concertul AC/DC, zic să-l celebrăm cu prezentarea unui exerciţiu numai bun de încălzire, dar şi de fun pe care îl practic tot mai des cu elevii mei în ultima vreme. Este vorba despre un fragment din piesa “Thunderstruck”, compusă de Angus şi Malcolm Young, pe care vei avea ocazia să-ţi exersezi tehnicile de hammer on, pull off şi totodată acurateţea cu care simţi ritmul.
Dacă în articolul trecut am vorbit despre tonalitate, astăzi aş vrea să mai facem un pas înainte şi să-ţi spun câte ceva despre moduri. Astfel, îţi spuneam că:
- tonalitatea reprezintă o modalitate de organizare a sunetelor în jurul unui centru tonal, numit tonică.
- fiecare treaptă are un rol specific în cadrul tonalităţii şi se află într-o anumită relaţie intervalică faţă de tonică, determinând astfel modul acesteia.
Această relaţionare a treptelor faţă de tonică se concretizează în cele din urmă, în modul în care se succed tonurile şi semitonurile.
În funcţie de poziţia anumitor trepte faţă de tonică, modurile se vor împărţi în majore sau minore şi melodice sau armonice.
Treapta a III-a este cea care îţi spune dacă modul este major sau minor. Dacă aceasta se află la o distanţă de terţă mare faţă de tonică – mod major, iar dacă se află la o distanţă de terţă mică – mod minor.
Dacă în articolul trecut am făcut o mică introducere în domeniul compoziţiei, astăzi vom mai face un pas înainte şi o să-ţi explic câte ceva despre elementul fundamental de la care porneşte tot, şi anume tonalitatea. În funcţie de tipul tonalităţii vei putea folosi diferite acorduri şi diferite game.
Pentru a putea înţelege conceptul de tonalitate, trebuie înainte de toate să-l definim:
“Tonalitatea constituie un ansamblu specific de funcţii şi relaţii componistice bazate pe centrarea (gravitarea) sunetelor faţă de o tonică şi de subordonarea lor triadei armonice fundamentale: tonică, dominantă şi subdominantă (triada tonală). “(Victor Giuleanu)
Organizarea sunetelor în jurul acestui centru tonal, se defineşte conceptual prin noţiunile de: tonalitate (propriu-zisă), gamă, mod, acord.
Noţiunea de tonalitate
Într-o tonalitate, fiecare treaptă are o denumire proprie şi o anumită funcţie:
(more…)
Una dintre cele mai frumoase experienţe pe care le poţi avea legate de chitară este cea a compoziţiei. Cealalte ar fi cred, împărtăşirea pasiunii de a cânta împreună cu alţi muzicieni şi bineînţeles, împărtăşirea compoziţiilor tale cu alţi oameni. De altfel, ele apar cam în mod cronologic, întâi vei compune nişte piese, pe care le vei împărtăşi unor alţi muzicieni care apoi, te vor ajuta să le transmiţi mai departe în faţa unui public.
Indiferent că vei decide să mergi până la capătul acestui drum cu o idee muzicală pe care o ai sau că vei decide doar să o laşi să prindă viaţă pe chitară, important este să te simţi bine şi să te bucuri de plăcerea de a cânta, pentru că nu uita, motivul pentru care te-ai apucat să cânţi la chitară, chiar dacă nu este unul foarte măreţ, cu siguranţă este unul care are de-a face cu plăcerea şi relaxarea pe care ţi-o oferă exprimarea prin intermediul chitarei. (more…)
A rămas să îţi povestesc despre workshop-ul de muzică şi inspiraţie oferit de Andy Timmons la Ziua Chitarelor 2. Andy a dezvăluit că de la 5 la 11 ani a studiat singur, ascultând Kiss – astfel a învăţat să facă primele bend-uri şi a rămas cu ideea că nu există cale mai bună să-ţi însuşeşti tainele instrumentului decât să exersezi pe piesele trupei preferate. “Îmi plăceau încă de mic bend-urile acelea fără vibrato, simple şi frumoase, cu pitch-ul perfect“, spune el.
A avut norocul ca prima lui chitară electrică să fie, în ciuda faptului că era cea mai ieftină variantă în acel moment, o adevărată bijuterie: Andy a aflat ulterior că Squier-ul lui din 1983 face parte dintr-o serie fabricată în Japonia, o primă ediţie care suna impecabil.
La 16 ani, Andy a început să simtă nevoia de îndrumare şi a ales un profesor care să-l ajute să-şi dezvolte tehnica şi stilul. La finalul fiecărei ore, profesorul îi punea muzică, discuri vechi şi atât de reprezentative pentru acea perioadă.
Andy Timmons a rămas cu idee nepreţuită că “nu trebuie să înveţi, ci să absorbi. Să asculţi feel-ul piesei. Lucrurile sunt de o mie de ori mai frumoase când nu te gândeşti prea mult la ele. Tehnica e una, dar trebuie să faci muzică“.
Întrebat care crede că este viitorul muzicii create pe chitară, Andy a răspuns sincer că “The future lies in melody” şi că principala lui preocupare acum este să îşi şlefuiască forţa expresiei, să scrie cântece bune, pe care oamenii vor pleca fredonându-le de la un concert, chiar dacă nu sunt neapărat fani ai vreunui guitar hero.
Până apar înregistrările oficiale de la eveniment, te invit să urmăreşti un alt “clinic” al lui Andy, să-ţi faci o idee despre cum simte el muzica şi analizează importanţa detaliilor:
PS: Mi-am luat unul dintre albumele lui, “Resolution” – şi ţi-l recomand neapărat!
Foto: Diana Maria (FotoConcerte)
Celebrul chitarist Al di Meola, aflat la momentul acesta în turneu mondial, şi-a anunţat revenirea în România pe scena Sălii Palatului în data de 25 mai 2010, alături de New World Sinfonia, pentru un nou regal chitaristic de excepţie.
Pentru cei care nu sunt familiari cu Al di Meola, acesta este cunoscut pentru tehnica sa excepţională şi solo-urile foarte rapide. Stilurile pe care le abordează pornesc de la jazz, fusion mergând până la cele latine, cum ar flamenco. Piese precum “’Mediterranean Sundance” şi “Lady of Rome, Sister of Brazil’” sunt definitorii pentru influenţele sale mediteraneene.
Chitaristul a influenţat la rândul său foarte mulţi muzicieni de jazz, dar şi de rock, fiind desemnat de patru ori de către prestigioasa revistă “Guitar Player Magazine” drept cel mai bun chitarist de jazz.
Ar mai fi de mentionat colaborările pe care le-a avut cu faimosul pianist de jazz Chick Corea, chitaristul Stanley Jordan, bassistul Stanley Clarke, violonistul Jean-Luc Ponty, dar si colaborarea cu John McLaughlin şi Paco de Lucia, din care a rezultat un album de succes cu influenţe flamenco numit “Friday Night în San Francisco”.
Pentru cei care au nevoie de motive în plus pentru a veni la concertul Al di Meola, mai jos am pus un video cu Al di Meola alături de Paco de Lucia şi John McLaughlin.
Biletele pentru acest concert organizat de Amphitrion sunt disponibile pe site-ul www.myticket.ro şi în reţeaua magazinelor Diverta, la preţuri cuprinse între 80 şi 250 RON, în funcţie de poziţia în sală.