Acordurile suspendate

Dacă ai întâlnit în diverse tabulaturi notații de genul “Dsus4”, “Asus2”, sau alte variante similare, iar acest lucru te-a determinat să ocolești piesa respectivă, acest articol te va ajuta să deslușești acordurile suspendate (“sus”), frecvent utilizate pentru a adăuga o nuanță interesantă pieselor folk, rock și nu numai.

Acordurile suspendate conțin prima și cvinta acordului, însă spre deosebire de triada clasică (primă-terță-cvintă) pe care am învățat-o pentru acordurile majore și minore, ele nu conțin terța.

După cum bine știi, caracterul de major sau minor al unui acord, este dat chiar de tertă – așadar, acordurile “Sus” cărui tip aparțin?

Răspunsul este că ele nu sunt nici minore nici majore, ci acorduri de tranziție care creează o stare de suspans în progresia ta, însă care trebuie neapărat “rezolvate” într-un acord complet minor sau major.

Mergând mai departe, și ele sunt de mai multe tipuri, și astfel vom desluși care note vin să înlocuiască terța “suspendată”.

Cele mai folosite sunt “sus2” si “sus4”:

Sus 2:  1 + 2 + 5

Sus 4:  1 + 4 + 5

! Ţine cont de faptul că notația de mai sus este făcută pe baza intervalelor muzicale și asigură-te că stăpânești această parte de teorie.

Pentru a clarifica puțin lucrurile, îți voi oferi un exemplu concret, folosind acordul Re major (D): (more…)

Sfaturi pentru schimbarea rapidă a cordurilor

Pentru că în trecut ţi-am explicat cum se formează acordurile şi cum le poţi memora mai uşor, astăzi m-am gândit să merg puţin mai departe şi să abordez un subiect mai delicat pentru mulţi chitarişti, poate chiar şi pentru tine – trecerea rapidă dintr-un acord în altul.

Subiectul este delicat, pentru că sunt sigur că de multe ori ţi s-a întâmplat să renunţi să mai cânţi o piesă, din simplul fapt că în ciuda tuturor eforturilor tale nu ai reuşit să schimbi acordurile fără să te opreşti din cântat sau fără să cânţi ritmul pe corzi libere, pentru a avea timp să faci trecerea.

Este adevărat că pentru a ajunge să faci trecerea rapidă dintr-un acord în altul ai nevoie de exerciţiu, însă ceea ce vreau să-ţi subliniez este că nu orice fel de exerciţiu te va ajuta. Faptul că tu încerci să treci de mai multe ori dintr-un acord într-altul, fără să ai o anumită « strategie », rezultatele vor întârzia să apară.

Aceastea fiind spuse, hai să trecem la treabă şi să-ţi dau 4 sfaturi care îţi vor uşura schimbarea acordurilor şi pe care dacă le aplici întocmai, îţi garantez că vei cânta din nou acele piese puse deoparte.

 

1. În primul rând trebuie să ai unul sau două puncte de sprijin pe gâtul chitarei care să exercite forţe de apăsare contrare. În felul acesta îţi vei asigura o mişcare mult mai uşoară a degetelor.
   Ca să subliniez importanţa punctului de sprijin, ia chitara în mână şi execută orice gamă sau exerciţiu care să implice toate degetele de la mână şi vei observa că degetele se vor mişca haotic şi fără siguranţa.Aşadar, prima condiţie în executarea cu succes a schimbării de acorduri este să ai punct de sprijin şi nu o simplă zona de contact cu gâtul chitarei.
   Pentru mine, cele două puncte de sprijin sunt localizate la degetul mare şi la baza degetului arătător. Astfel, forţa de apăsare a degetului mare este orientată în faţă, iar forţa de apăsare de la baza degetului arătător este înspre mine. În acest fel imi creez senzaţia că ţin gâtul chitarei în balans.
2. Este ineficient să pui degetele progresiv pe corzi. În acordul Do major, ar însemna să pui întâi degetul arătător pe coarda Si, mijlociul pe coarda Re şi apoi inelarul pe coarda La.
   Exerciţiu : Ia din nou chitara şi exersează în felul următor : din poziţia acordului Do major, încearcă să desprinzi uşor degetele de griff fără să le modifici poziţia, apoi revino cu ele pe griff. În cazul în care îţi este dificil să le păstrezi în aceeaşi poziţie atunci când le desprinzi, încearcă să apeşi mai tare cu degetul mare pe gât, însă fără să pui din nou degetele pe griff. Vei observa că astfel, degetele vor rămâne în poziţia pe care o aveai înainte de desprindere.
   Dacă te-ai întrebat vreodată cum de alţi chitarişti schimba acordurile atât de repede ? – Răspunsul este că majoritatea formează acordurile întâi « în aer » şi apoi apăsă cu degetele pe grif, pentru că dacă ar pune degetele progresiv, ar pierde timp. (more…)

Cum se compune o piesă – Ep. 8 – Substituirea acordurilor

Aşa cum îţi spuneam în articolele trecute, în orice tonalitate avem acorduri principale şi acorduri secundare. Cele formate pe treptele I, IV şi V sunt acorduri principale, deoarece creează o oarecare stabilitate şi au putere de “atracţie” pentru acordurile celorlalte trepte.

Însă nu toate armoniile tale trebuie să includă acordurile I, IV şi V, pentru că în acest caz piesele ar semăna între ele şi nu cred că-ţi doreşti acest lucru. Aşadar, soluţia la îndemână este înlocuirea (substituirea) acordurilor principale cu cele secundare care ar putea îndeplini rolul de tonică (treaptă I), dominantă (treapta a V-a) sau subdominantă (treapta a IV-a).

Acordurile care le substituie pe cele pricipale se împart în 2 categorii: substituţi de gradul I (au fundamentala şi terţa în comun cu acordul pe care-l substituie) şi substituţi de gradul II (au terţa şi cvinta în comun cu acordul pe care-l substituie)

Spre exemplu în tonalitatea Do major vom avea:

Funcţie principală	Substitut de gr.I	Substitut de gr. II
Tonică (Do, Mi, Sol)	VI (La, Do, Mi)	III (Mi, Sol, Si)
Subdominantă (Fa, La, Do)	II (Re, Fa, La)	VI (La, Do, Mi)
Dominantă (Sol, Si, Re)	VII* (Si, Re, Fa)	III (Mi, Sol, Si)

*Deşi ar trebui să fie substitut de gradul II, acordul treptei a VII-a (Si, Re, Fa) faţă de acordul treptei a III-a îndeplineşte mai bine rolul de înlocuitor al dominantei, prin intervalul de cvintă micşorată, ce impune atracţia spre tonică. (more…)

Cum se compune o piesă episodul 7 – Acordurile – Partea a 2-a

În prima parte a acestei serii de articole, care au ca temă acordurile, am făcut o introducere legată de importanţa formării unui “vocabular” de acorduri, urmând ca ulterior să-ţi prezint câteva noţiuni esenţiale despre formarea acestora. Articolul de faţă este dedicat modului în care poţi construi acordurile pe chitară.

Înainte, aş vrea să fac o mică recapitulare a teoriei tonalităţii. Îţi spuneam că, tonalitatea este caracterizată prin: 1. Modul său (organizarea specifică a treptelor aflate în anumite relaţii intervalice faţă de tonică, ceea ce se traduce într-o anumită succesiune a tonurilor şi semitonurilor), 2. Gama sa (aşezarea treptată a notelor ce compun tonalitatea, respectând relaţiile intrevalice impuse de mod) şi prin 3. Acord.

Din materialul sonor al unei tonalităţi poţi construi pe fiecare treaptă câte un acord prin suprapuneri de terţe.

Aşadar, pornind de la modul în care se formează orice acord de 3 sunete (şi anume suprapunând treptele 1, 3 şi 5), poţi să descoperi ce fel de acorduri (majore sau minore) vei avea pe fiecare treaptă.

Ca să înţelegi mai uşor, îţi voi exemplifica cu modul de formare al acordului treptei a II-a din Do major, apoi pentru restul acordurilor, sarcina îţi va reveni ţie

Pornind de la materialul tonalităţii Do major, pentru a descoperi ce fel de acord vei avea pe treapta a II-a, paşii pe care să-i urmezi ar fi aceştia: (more…)

Cum se compune o piesă – Episodul 4: Intervalele muzicale – Partea 1

Astăzi m-am hotărât să continui această serie de articole şi să pregătesc ceea ce urmează să-ţi prezint în însemnările viitoare despre acorduri şi progresii de acorduri.

Introducerea pe care vreau să o fac se referă la intervalele muzicale.

Aş vrea să-ţi spun că intervalul muzical, într-o definiţie foarte simplă, ar fi o relaţie între două sunete de frecvenţe diferite. Într-o abordare mai “muzicală” a termenului, intervalul muzical constituie elementul de construcţie fundamental în orice alcătuire melodică sau armonică (Victor Giuleanu).

Dacă nu te-ai convins încă de importanţa acestui termen, o să-ţi mai spun doar că toată muzica pe care o asculţi, o interpretezi sau pe care o vei crea tu, dacă ar fi să o reducem la minim, nu este decât o înşiruire de intervale muzicale, care puse cap la cap ne creează o senzaţie de plăcut.

Clasificarea Intervalelor Muzicale (more…)