Vă anunţăm că începând cu 1 septembrie 2010 vom schimba preţurile lecţiilor de chitară: o şedintă la sediul nostru (zona Unirii, Bucureşti) costă de acum 60 ron, în vreme ce o lecţie la domiciliul elevului are preţul de 80 ron.

Preţul lecţiilor de chitară online rămâne neschimbat – detalii aici.

Pentru mai multe informaţii legate de desfăşurarea lecţiilor de chitară puteţi accesa pagina de întrebări frecvente sau puteţi citi acest articol.

Iată şi datele noastre de contact:

Alec Şandor
alec_sandor [@] yahoo.com
Tel: 0721.090.313

Marius Furduescu
marius_furduescu [@] yahoo.com
Tel: 0720.149.149

Vezi şi:

1. Lectii de chitara pentru incepatori si avansati
2. Lecţii de chitară (şi cu) Marius Furduescu
3. Învaţă să cânţi “Little Dreams” pe chitară

Termenii chitară ritmică şi chitară lead pot deruta uşor un începător, dacă e să ţinem cont doar de faptul că orice pasaj cântat pe instrument ar trebui să urmeze un anume ritm şi că nu orice înşiruire de note dintr-o piesă se va concretiza într-un solo. Astăzi vom vorbi despre diferenţele dintre chitara ritmică (de acompaniament) şi cea lead (solo), în mare parte pentru a te ajuta să te hotărăşti mai uşor care va fi rolul pe care ţi-l vei asuma într-o trupă.

Multe grupuri muzicale contemporane au câte doi chitarişti, unul concentrându-se pe acompaniament şi celălalt pe solo-uri – Beatles au fost unul dintre primele exemple de astfel de line-up. Practic, chitara lead e axată pe melodicitate, iar cea ritmică pe bogăţia acompaniamentului.

Într-o trupă, rolurile celor doi chitarişti sunt complementare: chitara lead se încadrează între instrumentele solo (precum vocalul, pianul solo etc.), în vreme ce chitara de acompaniament aparţine mai degrabă secţiei ritmice, alături de tobe şi bass. Solo-urile conferă melodicitate, iar chitara ritmică e importantă pentru balansul şi “textura” unei piese.

Ce faci când nu sunt doi chitarişti?

Piesele unei trupe cu o singură chitară trebuie orchestrate şi gândite în aşa fel încât restul instrumentelor să fie suficient de “pline” şi cu personalitate încât să ofere o fundaţie solidă pentru chitara solo.

Destul de mulţi chitarişti îşi asumă provocarea de-a cânta, pe rând sau chiar simultan, părţile lead şi rhythm dintr-un cântec.

Jimi Hendrix a fost unul dintre primii instrumentişti care au îmbinat părţile de solistică şi cele de acompaniament ritmic. Într-o formă simplificată, acest obicei se regăseşte adesea în muzica folk.

Sound-ul chitarei solo

Dacă vorbim de chitară electrică, în solo-uri va predomina distorsul, de la moderat până la texturi heavy. Acesta e şi motivul pentru care firmele producătoare de amplificatoare pun pe canalul de distors eticheta “LEAD” – acesta e sound-ul pe care îl vei folosi când vrei ca instrumentul tău să “iasă în faţă”, să domine mixul. Folosind distors ai şi mai mult sustain, vital pentru tehnici precum shredding sau tapping.

Bend-urile, pasajele executate cu vibrato sau cu slide-ul şi sweep picking sunt doar câteva idei “clasice” pentru un solo, acestea subliniind în esenţă notele şi conferind o expresivitate mai mare melodiei.

Bineînţeles, poţi folosi şi o chitară acustică pentru solo – unele tehnici nu vor avea un efect atât de pronunţat ca-n cazul chitarei electrice, însă dacă starea piesei îţi cere delicateţea unei acustice, urmează-ţi instinctul. Vei găsi modalităţi să o pui în valoare în mix prin compresie şi efectele preferate.

Sound-ul chitarei ritmice

În general, chitara de acompaniament cântă acorduri în progresii ingenioase, menite să pună în valoare instrumentul solist (fie voce sau chitară lead). Deşi ai putea crede că a acompania nu e la fel de incitant precum a face solo-uri, singura limită în pasajele de chitară ritmică este imaginaţia ta.

Va trebui să stăpâneşti o varietate cât mai mare de acorduri, progresii şi formule ritmice – totul pentru a da culoare pieselor. Chitara ritmică nu exprimă atâtea lucruri în mod direct, dar cu siguranţă defineşte sound-ul şi forţa unei piese.

Poţi cânta părţile ritmice pe acustică sau pe electrică, caz în care ai libertatea să te joci cu sound-uri de clean şi distors, în funcţie de genul muzical abordat şi necesităţile piesei. Tehnica ta ar trebui să se concentreze mai puţin pe evidenţierea notelor individuale şi mai mult pe alegerea acordurilor şi răsturnărilor care îmbogăţesc sound-ul per total şi care amplifică expresivitatea cântecului.

Ce alegi, solo sau ritmic?

Uneori, chitara ritmică poate fi subestimată din cauza unui mixaj prost – sau “îngropată” de ambiţiile fiecărui instrumentist de a arăta că e cel mai bun.

Însă decizia ta nu ar trebui să fie luată după dorinţa de-a fi “în faţă” sau în background, ci după personalitatea ta şi felul în care preferi să compui/orchestrezi. A găsi progresia potrivită pentru a pune în valoare o piesă poate fi la fel de greu ca a descoperi un riff cu personalitate.

A fi chitaristul solo al unei trupe nu înseamnă că cel ritmic va sta în umbra ta sau că “tu eşti cel mai tare”. Ca să-ţi dau un exemplu simplu, multă lume spune “ce-ar fi fost Guns’n'Roses fără Slash?”, când de fapt întrebarea este “ce-ar fi fost Slash fără Izzy Stradlin?”. În autobiografia sa, Slash recunoaşte că de multe ori a fost inspirat tocmai de progresiile fresh şi liniile simple dar expresive create de Izzy pentru a construi intro-uri şi solo-uri geniale peste.

Lecţia echilibrului: fie că alegi să cânţi părţile lead sau cele ritmice, trebuie să o faci cu toată pasiunea şi expresivitatea ta şi – nu în ultimul rând – în armonie cu tot ce se întâmplă pe fiecare din celelalte instrumente.

A compune o piesă bună şi a-i găsi interpretarea ideală nu înseamnă ca fiecare să se lupte să iasă în faţă, ci ca fiecare membru al trupei să pună câte o cărămidă la o construcţie reuşită.

Citeşte şi seria de articole  “Cum se compune o piesă“, realizată de colegul meu Marius Furduescu.

Foto: Edi Enache

Niciun articol asemănător.

După o serie de însemnări în care am oferit câteva sfaturi pentru cei aflaţi la început de drum în ceea ce priveşte chitara, a venit vremea să dau răspunsuri la câteva întrebări pe care le regăsesc tot mai des în e-mail-urile primite sau pe forumuri.

Chiar dacă pentru cei de nivel mediu sau avansaţi ele par amuzante sau “la mintea cocoşului”, e bine să nu uităm că am fost cu toţii la început şi am avut nevoie de îndrumări.

Cum se acordează o chitară?

Dacă tocmai ţi-ai cumpărat instrumentul şi nu ştii ce să faci cu el mai departe, ţi-am pregătit aici un tutorial destul de simplu, care te va ghida pas cu pas spre notele curate ale primelei tale chitare. Nu uita că este important să îţi acordezi instrumentul înainte de fiecare repetiţie sau lecţie de chitară! Cu atât mai mult, când vei fi pe scenă va trebui să ţii acest aspect sub control tot timpul. Oricât de bună va deveni tehnica ta în timp, o chitară dezacordată va strica mereu prima impresie şi îţi va umbri interpretarea.

Cum să nu te mai doară degetele de la cântat la chitară?

Repetă, repetă şi iar repetă! Nu există niciun alt mod în care degetele tale se vor obişnui: pielea din vârful lor se va întări în timp, durerea va dispărea şi fiecare atingere a ta pe chitară va fi mai precisă. Nu există un termen după care disconfortul va dispărea ca prin farmec; în principiu, însă, ar trebui să dedici cântatului la chitară minim 20 de minute pe zi şi să îţi menţii un program constant al repetiţiilor pentru a face progrese într-un ritm OK şi a-ţi obişnui degetele mai repede.

La ce foloseşte un capodastru?

Să presupunem că vrei să transpui o piesă (să o cânţi mai sus sau mai jos decât în forma ei originală)… capodastrul face acest procedeu mai comod, prinzând corzile libere. Când ai acorduri care conţin corzi libere sau când vrei să păstrezi aceleaşi răsturnări, nu ezita să foloseşti micul accesoriu, nu e nicio ruşine. Atenţie: atunci când îl foloseşti mai sus pe griff (tastele 8, 9…), coarda nu mai este la lungimea ei obişnuită şi nu vei avea sustain, iar sunetul poate să se schimbe.

Ce faci dacă ţi se rupe o coardă?

E simplu: le schimbi pe toate. Chiar dacă la început resimţi mai greu cheltuiala ce vine cu fiecare set de corzi, trebuie să accepţi că în final calitatea lor contează şi, mai mult decât atât, trebuie să se uzeze toate în acelaşi timp. Chiar dacă nu ai rupt niciuna, când sesizezi că au început să falseze sau şi-au pierdut din elasticitate, e timpul să le arunci la coş.

Ce corzi trebuie să foloseşti? / Care sunt cele mai bune corzi?

Cele mai bune corzi sunt cele care îţi sună ţie bine! Încearcă toate brand-urile la care ai acces, combină corzi cu grosimi diferite din două seturi, coboară o coardă sau două şi vezi ce se întâmplă. Nu uita însă că în funcţie de ce grosime de corzi vei folosi, tastele se pot uza mai repede. Chitara ta ar putea avea de suferit dacă alternezi foarte des şi schimbi haotic grosimea corzilor folosite, din cauza tensiunii create pe gât. Aşadar, experimentează la început ca să te lămureşti ce îţi place, după care încearcă să rămâi fidel unei anumite grosimi.

Ce trebuie să ştii ca să cânţi la chitară?

În principiu, totul începe de la răbdare – nimeni nu s-a născut cu o coordonare perfectă între mâna stângă şi mâna dreaptă! Apoi, va trebui să-ţi dezvolţi auzul muzical, simţul ritmului şi să nu ignori în tot acest timp noţiunile elementare de teorie.

Un chitarist care transmite va miza întotdeauna pe combinaţia dintre sensibilitatea personală şi tehnică – nu neglija niciunul dintre aceste aspecte pe măsură ce îţi construieşti stilul de-a cânta! Pentru a deveni un instrumentist bun, e esenţial să ştii ce-ţi place, cum doreşti să suni, ce stil vrei să abordezi… şi cum să ajungi acolo. Talentul şi disciplina sunt doar două părţi ale acestei ecuaţii, nu uita că urmează foarte multă muncă.

Chitara electrică se uzează în timp?

DA. Chiar mai repede decât cea acustică, contrar aşteptărilor. Pe chitara electrică faci mai multe bend-uri, ceea ce duce mai rapid la uzarea tastelor. Sistemul tremolo implică şi el o întreţinere mai riguroasă a instrumentului – folosirea lui solicită ceva mai mult gâtul chitarei. Doar pentru că este electrică, nu înseamnă că e mai rezistentă – chitara ta are nevoie de la fel de multă grijă ca cea acustică. Nu uita s-o pui într-un case când o transporţi, oriunde, şi să n-o expui la schimbări bruşte de temperatură.

În cât timp voi putea cânta la chitară?

Sunt mai mulţi factori: nivelul la care vrei să ajungi, timpul pe care îl acorzi repetiţiilor, disciplina ta personală, atenţia profesorului care îţi îndrumă paşii, repertoriul abordat. Nu te arunca din prima la piese grele şi solo-uri, nu-ţi imagina că vei putea cânta zeci de note pe secundă E mai important, la început, să cânţi curat şi clar şi pe tempo.

Cum îţi dezvolţi propriul stil de-a cânta la chitară?

Eşti deja la început şi visezi la asta? Foarte bine! Înseamnă că nu vrei să fii doar o copie palidă a idolului tău (Vai, Satriani, Petrucci… oricare-ar fi el). Trebuie să înţelegi însă că stilul nu este ceva care se învaţă, ci se formează. Este un melanj fin dintre muzica pe care o asculţi, sentimentele şi trăirile tale, tehnica şi sound-ul spre care te îndrepţi.

Încearcă să asculţi muzică cât mai variată, nu te limita la două-trei trupe de referinţă. Încearcă mai multe tipuri de chitare înainte de-a decide care e favorita ta. Obişuieşte-te să înveţi mereu noi tehnici, nu te complace în ceea ce stăpâneşti deja. Nu în ultimul rând, ieşi în lume şi improvizează! De îndată ce te simţi puţin mai sigur/ă pe tine, cântă cu alţi muzicieni, mergi la jam session-uri, încearcă tot ce se poate. Stilul tău va creşte odată cu tine!

Cum îţi formezi urechea muzicală?

Ai nimerit pe site-ul potrivit: Marius şi cu mine credem că auzul unui muzician poate fi antrenat până la absolut – dacă îţi doreşţi asta suficient de mult. Există studii recente ce au demonstrat că auzul absolut nu e doar un privilegiu nativ şi poate fi dezvoltat prin exerciţii de-a lungul vieţii. Poţi citi mai multe deprinderea perfect pitch-ului aici şi aici.

Foto: Sean Rogers

Niciun articol asemănător.

Vi-l prezint pe David, unul dintre elevii mei, la serbarea de terminare a grădiniţei, unde a interpretat un cântecel foarte îndrăgit de el – “O vioară mică”.

David are 7 ani împliniţi în luna aprilie şi pe lângă faptul că este un puşti foarte simpatic, talentat şi muncitor, el este un mare fan AC/DC  (să-l vedeţi cum cântă Thunderstruck – în viitor sper să vă arăt un video cu el cântand riff-ul acestei piese) şi un foarte talentat pictor.

În final, aş vrea să le mulţumesc părinţilor lui David pentru invitaţia la serbare şi să le transmit că a fost o mare plăcere pentru mine şi că sunt foarte mândru de David.

Pentru cei interesaţi, aveţi mai jos şi tabulatura pentru “O vioară mică”.

Download tabulatura O vioara mica

Vezi şi:

1. Octav – Für Elise
2. Exerciţiu de ritm & fun: AC/DC – Thunderstruck
3. Despre chitară pe IntreFete.ro

Zilele trecute am contribuit cu drag cu câteva informaţii la un articol publicat pe site-ul IntreFete.ro, despre primii paşi ai copiilor în lumea chitarei.

Orice părinte care doreşte să-şi îndrume copilul spre acest instrument va regăsi acolo detalii despre importanţa muzicii în educaţia celui mic, dezvoltarea auzului muzical, alegerea chitarei şi a profesorului potrivit.

După cum am mai subliniat de nenumărate ori, educaţia muzicală trebuie începută cât mai devreme, dezvoltându-i copilului dragostea pentru artă şi frumos şi oferindu-i o preocupare creativă, chiar dacă la maturitate va face carieră în domeniu sau nu.

“In primii ani de viata, copiii sunt extraordinar de receptivi, iar pasiunea pentru muzica si “simtul” artistic se educa acum mai bine ca niciodata. Specialistii recomanda ca varsta minima pentru inceperea cursurilor de chitara 6-7 ani, insa sunt si exceptii: copii mai dezvoltati fizic, care se pot descurca cu instrumentul muzical incepand chiar si cu 5 ani.

(…) Prima chitara pe care i-o vei darui nu trebuie neaparat sa fie foarte scumpa sau pretentioasa, e de ajuns sa-i placa si sa se simta confortabil cu ea! Pana la varsta de 7-8 ani, este indicat sa optezi pentru o chitara de dimensiune 3/4, creata special pentru cei mici.”

Citeste tot articolul pe IntreFete.ro!

Vezi şi:

1. David şi chitara, la 7 ani
2. Despre penele de chitara
3. La ce vârstă se încep lecţiile de chitară?

Îmi face plăcere să vă prezint fotografii cu Ştefan, unul dintre elevii mei de chitară, arătând ce poate la festivitatea de absolvire.

Mi-ar plăcea să avem şi înregistrări – până vom prinde aşa ceva, însă, ne mulţumim cu pozele şi atitudinea. Rock on!

Vezi şi:

1. Lecţie de chitară cu Liviu
2. Un nou look pentru Lectii-de-chitara.ro
3. Preludiu la Mozart Rocks

Am elevi minunaţi cu care lucrez fie la sediul meu, fie la domiciliul lor. Pentru fiecare am “croit” o metodă personalizată, bazată pe piesele lor preferate şi pe modul lor de-a relaţiona cu teoria muzicală – şi facem progrese extraordinare împreună.

Totuşi, există persoane la fel de entuziaste în ceea ce priveşte chitara care nu au un profesor în oraşul lor, se află în altă ţară şi ar prefera să înveţe de la un român sau pur şi simplu nu au timp să se deplaseze până la locul unde are loc lecţia.

Te regăseşti în rândurile de mai sus? Ei bine, de acum există o soluţie: e la îndemână, simplă şi te va ajuta să faci primii paşi în lumea chitarei din confortul casei tale, stând în faţa monitorului cu instrumentul muzical în braţe şi toată atenţia “conectată”. Este vorba despre lecţiile de chitară pe Internet.

Ai nevoie doar de:

• programul Skype (este gratuit)
• un webcam decent
• o conexiune stabilă la Internet
• un microfon

Rezerva-ti lectia acum! / Reserve your lesson now!

1 sedinta/lesson €15.00 2 sedinte/lessons €27.00 4 sedinte/lessons €55.00 6 sedinte/lessons €70.00

* plata se poate şi prin transfer online (Poşta Română) – deşi PayPal e mult mai rapid şi mai simplu

Vezi şi:

1. Lectii de chitara pentru incepatori si avansati
2. Lecţii de chitară (şi cu) Marius Furduescu
3. Lecţii de chitară – preţ

Dacă ţi-a plăcut seria de sfaturi pentru începători pe care am oferit-o pe site acum ceva vreme, cu siguranţă vei găsi utile şi aceste recomandări, valabile pentru chitarişti indiferent de nivel. Sunt amănunte mici, dar care te vor ajuta în timp să-ţi defineşti şi consolidezi stilul, disciplina, identitatea ca muzician. Eu ţin cont de ele fără excepţie şi îţi spun cu sinceritate că m-au ajutat…

1. Învaţă ceva nou: chiar dacă ai experienţă, cânţi de multă vreme, cu siguranţă există cel puţin o tehnică sau un gen muzical cu care nu ai experimentat. Doar fiind deschis la lucruri şi sonorităţi noi vei putea evita să te plafonezi din punct de vedere muzical. Orice lucru nou reprezintă o evoluţie.

2. Încearcă acorduri inedite: lasă-ţi degetele să alunece libere pe corzi, făcând cele mai neaşteptate combinaţii. Există sute de posibilităţi, singura limită fiind imaginaţia ta. Jucându-te cu aceste combinaţii de acorduri vei căpăta lejeritatea de-a improviza şi, cine ştie, poate într-una din zile te vei trezi cântând un cântec nou… al tău!

3. Nu te limita la chitară: începe să studiezi (chiar dacă nu cu aceleaşi resurse de timp şi devotament) un alt instrument muzical. Poate fi pianul, vioara sau chiar muzicuţa cât timp îţi va deschide urechea şi te va ajuta să-ţi eliberezi creativitatea, alegerea îţi aparţine.

4. Pune-ţi auzul la muncă: când vrei să înveţi o piesă nouă, nu da search pe Google din prima după acordurile ei; încearcă să le descoperi singur, chiar dacă la început mergi prin încercare. Acest exerciţiu îţi dezvoltă auzul muzical mai bine decât ţi-ai putea imagina şi în timp vei vedea că a “scoate” o piesă după ureche nu va mai părea ceva atât de dificil. În plus, gândeşte-te că generaţii întregi de chitarişti au învăţat piese astfel înainte de era Internetului… şi n-a murit nimeni din asta

5. Simte ritmul: numără cadenţa paşilor atunci când mergi pe stradă sau fă-ţi exerciţiile în 4/4 atunci când eşti la sală. Găseşte şi alte metode ingenioase (chiar dacă par caraghioase) de a identifica ritmul în orice şi vei vedea că abilitatea de a-l “simţi” cu naturaleţe se va răsfrânge în mod pozitiv şi asupra muzicii tale. Adu-ţi aminte de ce spunea Tommy Emmanuel: “If there’s no groove, the body can’t move“.

6. Fii relaxat: mă refer atât la poziţia mâinii, cât şi la postură. A te simţi bine în momentele când cânţi e esenţial: un muzician stresat, incomodat, cu încheieturile tensionate şi aplecat cu totul asupra chitarei nu numai că nu arată prea bine, dar nici nu prea reuşeşte să transmită starea cântecului…

7. Antrenează-ţi degetele: poţi folosi Grip Master-ul pentru a face mici exerciţii ce nu-ţi ocupă prea mult timp, dar sunt 100% benefice pentru articulaţiile degetelor, încheieturi şi antebraţ. E ca şi cum ai face fitness: îţi tonifiezi mâinile pentru a fi mai bun, mai rapid, mai “consistent”, mai relaxat.

8. Evită monotonia: dacă eşti obişnuit să cânţi pe chitară electrică, treci pe acustică. Dacă până acum ai exersat mai mult pe acustică, experimentează cu electrica. Iar dacă eşti familiarizat cu ambele, încearcă să cânţi flamenco orice rupe monotonia e benefic pentru creativitatea ta.

9. Respectă-ţi chitara: curăţ-o la intervale regulate, schimbă-i corzile de îndată ce încep să se uzeze, păstreaz-o în condiţii optime de temperatură, transport-o într-o husă impermeabilă sau un case solid. Nu o împrumuta dacă nu ai încredere într-o persoană şi nu o trata ca pe un simplu obiect. Disciplina şi respectul faţă de instrumentul tău muzical sunt două calităţi ce vor conta enorm într-o viitoare carieră de muzician profesionist.

10. Familiarizează-te cu instrumentul: descoperă ce setup te inspiră cel mai mult, ce corzi îţi oferă sound-ul dorit, ce accesorii te pot ajuta să “suni” mai bine. Coboară corzile, urcă-le la loc până le găseşti poziţia ideală pentru tine, joacă-te cu tonurile… experimentul este începutul libertăţii totale ca artist!

Vezi şi:

1. Cinci albume esenţiale pentru chitarişti
2. Jocuri pe chitară pentru incepători
3. Sfaturi pentru incepatori (partea 2)

Vineri, 11 iunie 2010, de la ora 20:30, Eric Clapton şi Steve Winwood vor susţine un concert la Bucureşti, pe stadionul de rugby Iolanda Balaş Soter.

Eric Clapton şi Steve Winwood s-au întâlnit prima dată în 1969, când au format grupul Blind Faith împreună cu Ginger Baker şi Rick Grech. Din păcate, din această colaborare a rezultat un singur album, deoarece grupul a avut o scurtă perioadă de existenţă, fiecare dintre artişti continuându-şi cariera solo.

După foarte mulţi ani de la destrămarea trupei Blind Faith, cei doi artişti s-au reîntâlnit pe scena festivalului Crossroads. În urma prestaţiei incendiare şi a “chimiei” restabilite, Eric Clapton şi Steve Winwood s-au hotărât să-şi “reunească forţele” într-un turneu de zile mari.

Concertul din România face parte din turneul european al celor doi chitarişti, denumit “Two legends – one live experience”, început din 18 mai 2010 în Marea Britanie şi care se va finaliza pe 13 iunie în Turcia.

Aşa că, “pasionaţi de blues din toate colţurile României, uniţi-vă” şi mergeţi să vedeţi două dintre legendele blues-ului.

Ne vedem acolo şi poate după concert facem un mic jam împreună cu mine şi Alec Şandor.

Vezi şi:

1. Vine Steve Vai în România!
2. Paul Gilbert, din nou în România
3. Steve Vai / Ibanez: Design a Jem

Începând de astăzi, Lectii-de-chitara.ro are o nouă înfăţişare – mult mai plăcută şi mai în armonie cu informaţiile prezentate. Pentru tema de WordPress, ajutorul dat în configurarea ei şi încurajări îi mulţumim lui Daniel Damian – iar pentru faptul că scriem (şi cântăm) cu tot mai multă pasiune vă mulţumim vouă, pasionaţilor de chitară şi de muzică bună, în general.

Sperăm să facem din acest blog un loc de întâlnire virtuală al chitariştilor români, o sursă de informaţie mereu actuală şi utilă, o oază de inspiraţie în lumea sunetelor. Să facem un solo pentru un nou început

Vă reamintim că ne găsiţi şi pe YouTube, Facebook şi pe Twitter.

Vezi şi:

1. Lecţii de chitară (şi cu) Marius Furduescu
2. Lecţii de chitară – preţ
3. Lectii de chitara pentru incepatori si avansati