Mulţi începători se întreabă “Cum pot descoperi ce tempo are o melodie?”, mai ales atunci când încep să se înregistreze folosind programe precum Guitar Rig şi vor să fie “ceas” sau pur şi simplu să ştie cum ar trebui să-şi seteze metronomul. Aşadar, să ne lămurim puţin: tempo-ul se măsoară în bătăi pe minut (BPM – beats per minute).

E ca şi cum ai lua pulsul unui cântec. Există mai multe modalităţi destul de accesibile de a-l descoperi:

1. Folosind un program special: dacă te simţi leneş/ă azi sau pur şi simplu vrei să afli mai repede răspunsul, descarcă un program gratuit de pe Internet (poţi încerca MixMeister BPM Analyzer sau poţi da căutare pe Google după “free BPM counter”). Nu va trebui decât să imporţi mp3-ul cu piesa originală şi software-ul va face restul pentru tine.

2. Bătând măsura: majoritatea programelor pentru muzică (de la Cubase până la Reason şi Fruity Loops) îţi permit să foloseşti un buton al mouse-ului sau, mai simplu, tasta SPACE pentru a “bate măsura” unei piese, afişându-ţi apoi tempo-ul. Nu va trebui decât să exersezi puţin pentru a fi cât mai precis/ă, apoi vei bate bine din reflex. Dacă nu lucrezi cu astfel de programe, e bine de ştiut că poţi apela la o unealtă online gratuită – click aici pentru a bate acum tempo-ul piesei tale!

3. Manual: e destul de uşor, doar că majoritatea oamenilor n-au încredere în exactitatea acestei metode. Tot ce trebuie să faci este să numeri câte bătăi sunt în fiecare măsură din primele 15 secunde de piesă şi să înmulţeşti acest număr cu 4. Cu timpul vei deveni mai bun la numărat (a se citi “vor dispărea ezitările”) şi nu vei mai avea probleme cu găsirea tempo-ului unei piese nici dacă eşti la un jam session în mijlocul unui câmp, fără acces la tehnologie

4. Dintr-o bază de date: dacă în această fază simţi că ţi-e mai uşor să dai căutare într-o bază de date decât să te străduieşti puţin, există şi această variantă. Intră pe BPMDatabase.com şi introdu numele melodiei pentru care doreşti să afli tempo-ul. Surpriza e că nu vei găsi tot ce cauţi aşa că va trebui să înveţi să te bazezi şi pe tine, mai devreme sau mai târziu.

5. Cu ajutorul metronomului: metoda vintage! Nu uita că metronomul e cel mai bun prieten al tău dacă îţi doreşti ca interpretarea ta să aibă un groove excepţional. Setează metronomul cam la ce valoare crezi tu că ar fi tempo-ul piesei şi ajustează prin eliminare… din greşeli am învăţat cu toţii! Nu peste mult timp, vei găsi mult mai uşor tempo-ul unei melodii şi-ţi vei forma obişnuinţa de-a asculta cu atenţie.

Vezi şi:

1. Ce ne facem cu ritmul?

După cum bine spunea Tommy Emmanuel, “if there’s no groove, the body can’t move” şi, practic, nimic nu mişcă în muzică dacă ritmul nu e cel potrivit.

Cântatul cu metronom e unul dintre primele lucruri pe care insist ca elevii mei să şi se însuşească, pentru simplul fapt că ritmul şi “frazarea ” sunt indispensabile interpretărilor reuşite pe chitară.

Una dintre primele provocări cu care se confruntă un începător într-ale chitarei este menţinerea unui ritm constat în timp ce schimbă acordurile. Există două tendinţe majore: de a cânta anticipat sau cu întârziere – poţi afla ce tendinţă ai înregistrându-te şi comparând cu un metronom.

Iată ce poţi face pentru a-ţi dezvolta simţul ritmului:

1. Încheie fraza muzicală pe corzi libere: cântă ultima bătaie din măsură pe acestea, pentru a avea timp să pregăteşti schimbarea acordului.

De exemplu, dacă exersezi un pasaj de genul | G G G G | D D D D | C C C C | alege să cânţi în schimb | G G G O | D D D O | C C C O | unde O reprezintă strum pe corzile libere. Vei observa că destul de mulţi chitarişti recurg la această practică, mai ales dacă au pasaje alerte. Şi nu sună deloc rău.

2. Ţine ritmul: dacă nu poţi să baţi din picior, nicio problemă, ai şi varianta de-a da din cap în aceeaşi cadenţă cu piesa. În funcţie de cum te simţi confortabil, vei descoperi că te “aşezi” mai bine pe timp dacă dai din cap, îţi mişti o parte a corpului sau te legeni în ritmul cântecului.

Bineînţeles, cu timpul vei învăţa să recurgi la modalităţi de a-ţi ţine tempo-ul care nu arată ridicol în concert Dar până acolo mai avem, hai să ne concentrăm acum doar pe ritm. Morala e să îl simţi cu tot corpul, nu doar cu mâna ce face corzile să vibreze şi nu doar numărând măsurile din automatism.

3. Grăbeşte-te încet: sună amuzant, dar la fel de amuzant vei suna şi tu dacă îngrămădeşti zece note în câteva secunde în care degetele tale nici nu apucă să se mute, darămite să puncteze acordul potrivit pe bătaia potrivită. Aşadar, concentrează-te pe o frazare curată, clară la un tempo rezonabil şi, pe măsură ce exersezi, creşte gradual viteza pasajului.

Cu cât simţul ritmului ţi se va dezvolta şi răbdarea (disciplina) îţi va dicta să nu încerci să cânţi totul deodată, cu atât tehnica ta se va rafina. Regula de bază? Creşte gradual tempo-ul, cu câte o bătaie pe minut. De exemplu, dacă ai început să repeţi un fragment muzical la 80 bmp şi simţi că îl stăpâneşti, creşti la 81, îl cânţi o dată perfect, apoi ajungi la 82, 83 şi tot aşa.

4. Cântă doar cu metronom: mai ales dacă eşti nesigur/ă pe percepţia ta asupra ritmului şi claritatea execuţiei, nu te apuca niciodată de exersat fără un mic ajutor. Metronomul punctează sonor fiecare bătaie, iar tu îţi vei da oricând seama dacă eşti pe timp sau nu.

Un metronom online gratuit ai la dispoziţie pe site-ul MetronomeOnline.com, de unde poţi descărca şi o variantă pentru telefonul mobil. Dacă vrei să-l ai mereu în buzunar, poţi cumpăra un metronom Korg la preţul de 50 ron de la magazinul Muzica, reprezentanţa MC Music.

După ce te obişnuieşti cu această rigurozitate a ritmului, poţi încerca să repeţi cu un drum machine, configurându-ţi-l în aşa fel încât prima bătaie din măsură să fie cea accentuată. Un drum machine ZOOM RT223 poate fi achiziţionat de pe Thomann la preţul de 150 euro + transportul.

Orice modalitate ai alege de a-ţi îmbunătăţi şi disciplina ritmul interior, nu uita că el îţi este indispensabil indiferent de genul muzical abordat, nivelul tehnic şi planurile muzicale de viitor. Nu trebuie neglijat, chiar dacă îţi va da bătăi de cap la început. În secunda în care vei începe să cânţi cu alţi oameni, ritmul va fi factorul principal care va face piesele să sune închegat, dincolo de “chimia” dintre muzicieni. Spor!

Foto: Wikipedia; Flickr

Vezi şi:

1. Cum afli ce tempo are o melodie

După două “episoade” virtuale de mici sfaturi ce am constatat că v-au fost de folos, e timpul să trecem în revistă câteva detalii mai profunde ale cântatului la chitară. Sunt subiective, ce-i drept, dar suficient de consistente cât să facă diferenţa:

1.Fii propriul tău critic: înainte să te lansezi în solo-uri de “Bad Horsie”, înainte de-a te închide în casa cu chitara după primul eşec, e mai înţelept să te monitorizezi, să-ţi reperezi şi să-ţi conştientizezi greşelile.

După cum ţi-am mai sugerat, înregistrează-te cu ajutoul unui program (fie el simplistul Adobe Audition sau emulatorul Guitar Rig). După fiecare fragment de 3-5 minute (nu mai mult, că te pierzi în detalii), apasă STOP şi pune-ţi următoarele întrebări:

- Sunt notele corecte şi “curg” firesc?
- Respect măsura şi tempo-ul?
- Folosesc tehnicile potrivite de panare? (dacă e cazul)
- Se aud zgomote nedorite ale corzilor? (bâzâit)
- Cânt accenţii aşa cum trebuie?
- Transmit vreo stare sau doar etalez tehnici?
- În timp ce ascult fragmentul înregistrat, vizualizez/îmi amintesc acordurile şi poziţiile abordate?

2. Monitorizează-ţi progresul: destul de mulţi chitarişi se plâng că au avansat rapid în primul an, apoi au învăţat din ce în ce mai greu, îndreptându-se spre stagnare.

Această dificultate se înlătură simplu, impunându-ţi ca la fiecare lecţie de chitară/sesiune de repetiţii/jam session să exersezi ceva vechi până la perfecţiune şi să deprinzi, măcar în stadiu incipient, ceva nou (fie că e vorba de un acord de bază, taping sau măsuri compuse).

3. Muzica nu e matematică, e disciplină: nu trebuie să numeri, trebuie să interiorizezi şi, în ultimă fază, să cunoşti cu ochii închişi!

Secretul unei învăţări armonioase a acestui instrument nu e să  “toceşti” gamele şi progresiile, ci să-ţi impui cele 20-30 de minute de cântat zilnic ce te vor ajuta să simţi schimbările, trecerile, slăbiciunile din mână şi lipsurile din teorie.

Învăţatul pe de rost al unor reguli mai vechi decât istoria chitarei nu te va face un muzician mai bun… cel mult, muzicolog.

4. Nu te teme de acordurile cu barré: îţi vor da ceva bătaie de cap la început, sunt de acord, dar nimic nu e imposibil dacă perseverezi.

E important să înţelegi că dificultatea reală nu e durerea pe care o simţi în degetul arătător (va trece repede, pielea se obişnuieşte!) şi nici lipsa de forţă a acestuia, ci poziţionarea corectă a mâinii.

Exerciţiu: Învaţă acordul La Major 9 şi “prinde-l” cu corzile E şi B libere la început:
–0–
–0–
–6–
–7–
–7–
–5–

Când simţi că îl cânţi cu lejeritate, înseamnă că mâna ta e în poziţia ideală (dacă ai un profesor care să te supravegheze făcând acest lucru, e şi mai OK). Acum te poţi apuca de exersatul barré-ului pe acest acord şi nu ţi se va mai părea cel mai greu lucru din lume dacă nu stai cu mâna tensionată.

5. Creativitatea nu se învaţă, se eliberează: E împotriva naturii tale de muzician sau de iubitor de muzică pur şi simplu să presupui că te vei putea exprima cu ajutorul instrumentului abia după ce îi stăpâneşti toate tehnicile.

Cu cât începi să te joci, să improvizezi mai devreme în cadrul lecţiilor de chitară sau al repetiţiilor, cu atât te vei simţi mai liber pe măsură ce avansezi din punct de vedere tehnic.

Ai învăţat un riff nou? Modifică-l în cel puţin trei variante, experimentează, cântă-l invers, în alt tempo sau cu un alt ton (dacă ai chitară electrică).

Improvizează împreună cu partenerul tău de repetiţii sau profesorul tău de chitară. Vei avea o viaţă întreagă să te “rupi în figuri”, acum e însă momentul să prinzi noţiunile tehnice de bază şi să-ţi eliberezi imaginaţia.

Astfel, nu vei ajunge “doar un chitarist”, ci un muzician complet, stăpân nu doar pe instrument, ci şi pe creativitate.

Foto: Maria Horvath (Dreamstime)

Vezi şi:

1. Sfaturi pentru începători (partea 1)
2. Sfaturi pentru incepatori (partea 2)
3. Lectii de chitara pentru incepatori si avansati