V-am povestit cât de genial a fost la Ziua Chitarelor 3… şi acum am găsit şi acest video, cu Andreas Oberg încălzindu-se înainte de eveniment.
Simplu, natural, fluent… fabulos! Exact aşa cum a fost în fiecare secundă pe scena Teatrului Bulandra.
Cu siguranţă lejeritatea şi feeling-ul cu care cântă pot constitui doze mari de inspiraţie pentru fiecare dintre noi, aşa că… să-l urmărim pe Andreas:
Fiecare dimineaţă de după Ziua Chitarelor este specială: te trezeşti cu un sentiment preţios, că muzica e pretutindeni… încă auzi chitarele spunându-şi poveştile, încă încerci să urmăreşti în minte riff-urile acelea de legendă pe care, culmea, ţi-a fost dat să le asculţi pe viu. Sâmbătă, 18 septembrie, instrumentiştii invitaţi de Corrado Sgandurra la Bucureşti au însufleţit sala cu cântecele lor şi ne-au împărtăşit puţin din “tehnica magiei” pe care o practică pe scenă.
E important de ştiut şi de menţionat că ediţia din această toamnă i-a fost dedicată lui Jimi Hendrix: s-au împlinit 40 de ani de la moartea celui care a schimbat pentru totdeauna muzica şi modul de-a privi o chitară…
Dimineaţa a început cu jazz, jazz-ul liber şi fin al suedezului Andreas Oberg. De îndată ce a păşit pe scenă, ne-a lămurit că setup-ul lui este unul cât se poate de simplu: nu îi place să folosească efecte, folosind în schimb toate sunetele care se pot scoate dintr-o chitară. Iubitor al naturaleţii, Oberg îşi face propriul vibrato, trăgând uşor de gâtul chitarei. Instrumentul lui poartă semnătura Benedetto şi spune că îi place să repete şi să călătorească mai mereu cu el tocmai pentru că sună bine şi fără amplificare.
Pe parcursul anilor, Andreas Oberg şi-a dezvoltat o tehnică interesantă de-a repeta şi de a-şi lărgi cu lejeritate orizonturile în fiecare zi: vocalizează. Ceea ce înseamnă că îşi cântă cu vocea fiecare notă/improvizaţie de pe chitară. Teoria lui este că având nevoie să respiri atunci când cânţi notele cu vocea vei învăţa să laşi spaţii şi-n ceea ce cânţi pe chitară, compunând şi interpretând mai aerisit. Pentru Oberg, “jazz-ul nu e doar un gen de muzică e o atitudine. Mă defineşte pentru că sunt un improvizator. Schimb mereu ceva, mai bine aş cânta cu mici greşeli decât să repet acelaşi lucru de mii de ori”. Legat de teorie, suedezul susţine că “e doar o modalitate de-a da nume sunetelor. Îţi va fi de folos când va trebui să comunici cu alţi muzicieni, dar asta nu înseamnă că trebuie să uiţi să asculţi”. O parte din tehnicile lui Andreas Oberg sunt explicate pe site-ul său de lecţii de chitară, Andreas’ Guitar Universe.
Dave Martone ne-a introdus în lumea lui cu mult umor, puţină nebunie şi multă, multă energie. La fel ca Satriani (cu care a şi împărţit onoarea de-a cânta pe câteva piese), are o adevărată pasiune pentru extratereşti, însă nu împinge sound-urile cu totul în sfera “alien”
Una dintre principalele sale tehnici este hybrid picking-ul, pe care îl foloseşte pentru a insufla o energie nouă riff-urilor sale preferate, de la Jimi Hendrix la Yngwie Malmsteen.
Mai sunt doar câteva zile până la cel mai aşteptat eveniment al lunii septembrie – pentru noi, chitariştii, dar şi pentru iubitorii de muzică instrumentală în general. Pe 18 septembrie, de la ora 10.30 până la 22.30, la Teatrul Bulandra (Sala Izvor) vom avea parte de un regal chitaristic de excepţie: Ziua Chitarelor 3!
Vă reamintesc că numele confirmate pentru această ediţie sunt Andres Oberg – Dave Martone – Jennifer Batten – Michael Lee Firkins – Stuart Hamm – TJ Helmerich – Damjan Pejcinoski – Dragianni –Marius Pop.
Organizatorul Corrado Sgandurra a anunţat că noua pagină web a evenimentului este www.ziuachitarelor.eu, cea de dinainte fiind victima unui atac informatic.
IMPORTANT: Încă mai poţi participa şi tu la Ziua Chitarelor 3, iar intrarea este gratuită! Tot ce trebuie să faci este să-l contactezi cât mai repede pe Corrado şi să-i comunici datele tale personale, pentru a beneficia de un loc în sală. Îl poţi contacta la adresa corrado@ziuachitarelor.eu sau la telefon 0734 013 333, pe Skype şi Yahoo Messenger fiind prezent cu id-ul guitarbassdiscipline.
O super-veste: Jennifer Batten, chitarista lui Michael Jackson în turnee legendare şi una dintre femeile care au marcat muzica rock a anilor ’90, este unul din numele confirmate pentru Ziua Chitarelor 3!
Ca la celelalte ediţii, intrarea la master class-uri şi recitaluri se va face gratuit, dar exclusiv pe bază de invitaţie. Pentru a putea participa la Ziua Chitarelor 3, trebuie să trimiţi cât mai curând un e-mail la adresa guitarbassdiscipline@gmail.com
UPDATE - Lista artiştilor participanţi la eveniment:
De asemenea, va avea loc şi un concurs pentru tinerii chitarişti, despre care Corrado Sgandurra va oferi în curând detalii.
Evenimentul va avea loc pe 18 septembrie la Teatrul Bulandra – Sala Izvor, din Bucureşti. Toate noutăţile despre Ziua Chitarelor 3 vor fi postate pe măsura ce apar în acest topic de pe RGC. Iată şi pagina de Facebook a evenimentului.
A doua ediţie a Zilei Chitarelor a fost un eveniment deosebit, reunindu-i pe maeştrii Brett Garsed, Andy Timmons, Michael Angelo Batio, Greg Howe, Richard Hallebek şi William Stravato. Poţi citi aici impresiile mele de la faţa locului.
Cu siguranţă voi fi prezent şi la Ziua Chitarelor 3 – cine mai vine?
A rămas să îţi povestesc despre workshop-ul de muzică şi inspiraţie oferit de Andy Timmons la Ziua Chitarelor 2. Andy a dezvăluit că de la 5 la 11 ani a studiat singur, ascultând Kiss – astfel a învăţat să facă primele bend-uri şi a rămas cu ideea că nu există cale mai bună să-ţi însuşeşti tainele instrumentului decât să exersezi pe piesele trupei preferate. “Îmi plăceau încă de mic bend-urile acelea fără vibrato, simple şi frumoase, cu pitch-ul perfect“, spune el.
A avut norocul ca prima lui chitară electrică să fie, în ciuda faptului că era cea mai ieftină variantă în acel moment, o adevărată bijuterie: Andy a aflat ulterior că Squier-ul lui din 1983 face parte dintr-o serie fabricată în Japonia, o primă ediţie care suna impecabil.
La 16 ani, Andy a început să simtă nevoia de îndrumare şi a ales un profesor care să-l ajute să-şi dezvolte tehnica şi stilul. La finalul fiecărei ore, profesorul îi punea muzică, discuri vechi şi atât de reprezentative pentru acea perioadă.
Andy Timmons a rămas cu idee nepreţuită că “nu trebuie să înveţi, ci să absorbi. Să asculţi feel-ul piesei. Lucrurile sunt de o mie de ori mai frumoase când nu te gândeşti prea mult la ele. Tehnica e una, dar trebuie să faci muzică“.
Întrebat care crede că este viitorul muzicii create pe chitară, Andy a răspuns sincer că “The future lies in melody” şi că principala lui preocupare acum este să îşi şlefuiască forţa expresiei, să scrie cântece bune, pe care oamenii vor pleca fredonându-le de la un concert, chiar dacă nu sunt neapărat fani ai vreunui guitar hero.
Până apar înregistrările oficiale de la eveniment, te invit să urmăreşti un alt “clinic” al lui Andy, să-ţi faci o idee despre cum simte el muzica şi analizează importanţa detaliilor:
PS: Mi-am luat unul dintre albumele lui, “Resolution” – şi ţi-l recomand neapărat!