Vreme de o lună, am avut în partea dreaptă un sondaj legat de modalitatea voastră preferată de-a învăţa să cântaţi la chitară. L-am oprit după 116 voturi – să ne uităm împreună peste rezultate şi să tragem o concluzie:
50% dintre voi aţi optat pentru tutorialele online, care sunt o modalitate pe cât de răspândită în timpurile noastre, pe atât de convenabilă – poţi studia oriunde, cât timp îţi place şi e gratuit. Avantajul e că-ţi poţi alege limba în care înveţi, profesorul (dintre mii de chitarişti talentaţi ce-şi împărtăşesc cunoştinţele online) şi piesele cu care începi. Dezavantajul constă în faptul că nu va fi nimeni lângă tine să-ţi spună unde greşeşti şi să-ţi arate efectiv, de la cinci centrimetri distanţă, cum iei un acord mai dificil într-o anumită poziţie pentru a nu-ţi tensiona încheietura. Te sfătuiesc să apelezi la tutoriale online la începutul studiului şi apoi doar în combinaţie cu o altă metodă de învăţare.
43% dintre respondenţi au ales profesorul particular de chitară, care îi poate îndruma de la primul LA stângaci până la cel dintâi solo imaginat şi transpus pe instrument. Avantajul e că înveţi de la un profesionist, cineva care a trecut deja prin dificultăţile şi dilemele tale; un profesor nu îţi va antrena doar tehnica pe chitară, ci şi încrederea în tine, ascuţimea auzului şi bunul-gust în materie de alegeri muzicale. Dezavantajul e că, dacă trăieşti într-un oraş mai mic/eşti în deplasare, nu vei avea de unde alege sau vei rupe continuitatea mutându-te. Unele metode s-ar putea să nu îţi placă, aşadar te încurajez să cauţi până vei găsi Profesorul (şi mai ales Omul) pe aceeaşi lungime de undă cu tine.
7% dintre cititorii blogului ar apela la ajutorul unui prieten, în care pot avea încredere totală şi care nu va fi niciodată critic fără a fi şi constructiv. Avantajul e că împărtăşeşti bucuria de a descoperi chitara cu cineva drag, îţi poţi arăta slăbiciunile fără teamă, poţi plăti frăţeşte polisher-ul pentru corzi, ai cui să-i pui cele mai inocente întrebări despre instrument. Dezavantajul e că unde există prietenie, nu prea există disciplină, iar unde se termină cunoştinţele amicului tău, tu vei rămâne cu un gol. Ideal ar fi să te bazezi pe o altă metodă de studiu în timp ce “prinzi” tot ce poţi de la amici, iar cel mai bun prieten să-ţi fie mai mult partener de jam session decât dascăl de ocazie.
6% din chitariştii începători care au votat caută o şcoală specializată, care le-ar oferi studiu disciplinat şi un cadru organizat în care să cunoască alţi instrumentişti de vârsta/nivelul lor. Avantajul este că la şcoală vei primi recomandări de manuale, vei putea participa la serbări/spectacole şi vei învăţa structurat teoria şi tehnica. Dezavantajul dacă trăieşti în România este că nu ai prea multe opţiuni (cele de stat şi câteva particulare), tarifele sunt uneori mai mari decât cele ale unui profesor particular şi atenţia dascălului e distribuită în prea multe părţi la clasă, fără a mai lăsa timp pentru studiul individual. Dacă totuşi îţi doreşti o diplomă, o atestare practică a cunoştinţelor tale, merită încercat.
-> Luna aceasta vom afla ce mărci de chitare preferă cititorii blogului “Lecţii-de-chitară” – exprimă-ţi şi tu preferinţa în sondajul din partea dreaptă!
No comments yet.
No one have left a comment for this post yet!