Dacă în partea întâi am discutat despre cât de important este să-ţi acordezi singur/ă chitară, să pui accent pe o anumită disciplină a studiului instrumentului de la bun început şi să foloseşti un metronom când repeţi, acum e momentul să ne referim la chestiuni de nuanţă:
1. Fă diferenţa între cântat şi repetat: amândouă sunt esenţiale, dar dacă ai improvizat haotic 20 de minute nu înseamnă că ai repetat – şi dacă ai făcut câteva exerciţii recomandate de profesor nu înseamnă că ai terminat cu chitara pe ziua de azi. Exersează atât cât trebuie ca să-ţi stăpâneşti tehnica şi atât cât simţi nevoia ca să te poţi exprima liber cu ajutorul instrumentului. Click aici pentru a citi despre cum să-ţi faci repetiţii mai plăcute & eficiente.
2. Învaţă toată piesa: clar, riff-urile şi solo-urile geniale sunt elementele recognoscibile dintr-un cântec, dar nu te opri doar la ele. Imaginează-ţi cât de frustrant e ca într-un jam session cu mai mulţi muzicieni să ştii bucăţele din 50 de cântece, dar nimic de la cap la coadă. Sau cum ar fi ca prietenii tăi să-ţi spună “cântă-ne ceva” şi tu să termini fiecare fragment după 20 de secunde?
3. Nu te grăbi: n-ai cum să cânţi toate albumele lui Malmsteen peste noapte şi oricum n-ar avea niciun sens. Orice chitarist ştie că, înainte de-a “te rupe în figuri” la 200 bpm, trebuie să cânţi corect şi coerent la vreo 60. Englezii au o vorbă bună: “we should learn to walk before we run”
4. Înregistrează-te: chiar dacă o poţi face doar cu telefonul, mp3 player-ul sau calculatorul personal, o înregistrare îţi va arăta exact unde greşeşti, unde ar trebui să reduci volumul, unde ai nevoie de mai mult gain sau unde frazarea îţi joacă feste. După un timp, imprimările îţi vor fi mărturie a faptului că ai evoluat cât se poate de bine.
5. Nu-ţi fie ruşine să foloseşti un capodastru: capodastrul e un soi de clemă pe care o poţi prinde pe griff-ul chitarei, pentru a apăsa simultan pe aceeaşi tastă a tuturor celor şase corzi. Astfel, poţi cânta mai sus fără a ţine barre sau a schimba acordajul. Capodastrul e privit ca un accesoriu destinat începătorilor, însă adevărul e că mulţi chitarişti experimentaţi îl folosesc din motive practice.
6. Joacă-te, personalizează: nu-i rău să “furi meserie” de la marii chitarişti, adică să înveţi o grămadă de lick-uri, riff-uri şi bucăţi de solo-uri din piesele lor. Dar nu te opri aici: joacă-te puţin după ce le-ai cântat de mai multe ori, schimbă câte o notă, modifică tempo-ul sau frazarea, mută-le într-o altă gamă, cântă-le de la cap la coadă. Cel mai bun exerciţiu e cel al imaginaţiei tale.
7. Nu sacrifica emoţia pentru tehnică: şi nici vice-versa! Cea mai mare surpriză (neplăcută!) am avut când un producător mi-a spus că solo-ul meu era prea mecanic şi că notele erau “prea pe tempo”. E o tendinţă eronată a multor instrumentişti, încă de la primele lick-uri învăţate: să cânte la fel de perfect ca un VST.
Acceptă de la bun început că muzica ta ar trebui să fie un melanj între expresivitate şi tehnică şi caută să păstrezi un echilibru între pasajele de forţă “executate” perfect şi notele sensibile lăsate să “curgă” mai mult decât punctate. Să nu cazi nici în extrema de-a ignora teoria şi de-a pretinde că “atâta tehnică îmi sufocă emoţia” – balanţa echilibrată e cheia!
8. Ascultă multă muzică: poate părea un clişeu sau un sfat prea general, însă diversitatea pieselor pe care le asculţi îţi influenţează enorm stilul. Dacă e adevărat că “eşti ceea ce mănânci”, în egală măsură “eşti ceea ce asculţi”. Nu rămâne fixat doar pe genurile tale preferate şi nu cataloga niciun artist/album drept “bun de nimic” înainte să-i dai play.
9. Mergi la concerte: nimic nu te ajută mai mult să prinzi gustul scenei decât să fii în primul rând, simţind vibraţiile boxelor şi urmărind mâinile chitariştilor de pe scenă în solo-uri pe care poţi doar să le visezi… Cumpără-ţi bilet la toate cântările posibile şi mai ales la show-urile artiştilor internaţionali care mai ajung pe la noi. Un concert reuşit poate fi o adevărată lecţie de muzică şi totodată o sursă de inspiraţie.
10. Intră pe forumuri de muzicieni: învaţă din experienţa altor chitarişti, comunică, găseşte răspunsuri la dilemele tale de început, fă-ţi prieteni din aceeaşi zonă de interes şi descoperă site-uri interesante recomandate de alţi membri. Un punct de pornire bun este Romanian Guitarist Community, cel mai mare forum de gen din ţara noastră.
11. Fă cunoştinţă cu artişti în viaţa reală: forumurile sunt excelente pentru a schimba impresii, dar nimic nu se compară cu interacţiunea “pe viu” cu un muzician. Găseşte-ţi un partener de repetiţie, improvizaţi împreună, discutaţi despre set-up, accesorii pentru chitară şi problemele de tehnică pe care le întâlniţi.
Nu în ultimul rând, ieşi la jam sessions! Întâlnirile pe scene mici cu alţi muzicieni nu ar trebui să fie competiţii de orgolii, ci ocazii de-a fi inspirat, de-a învăţa să lucrezi în echipă, să te coordonezi cu alţi oameni şi să te înţelegi din priviri, aşa cum vei face în prima ta trupă.
Dacă ai început să studiezi chitara de puţin timp, fie din dorinţa de-a urma o carieră în muzică, fie din pură pasiune, există câteva chestiuni de care te vei lovi în mod frecvent.
Am încercat să comprim în cuvinte puţine primele sfaturi pe care le-aş da oricărui începător într-ale chitarei:
1. Învaţă să-ţi schimbi corzile singur/ă: astfel nu vei depinde de nimeni şi nu va trebui să stai cu ele uzate până găseşti pe cineva să le înlocuiască. Click aici pentru un ghid de schimbare a corzilor de chitara acustică.
2. Spală-te pe mâini înainte de-a cânta şi curăţă corzile la sfârşit: chiar dacă e invizibilă, grăsimea şi murdăria de pe degetele tale face corzile să se uzeze mai repede.
3. Păstrează-ţi unghiile scurte: Aviz mai ales fetelor
Unghiile lungi (de la mâna stângă/dreaptă – dacă eşti dreptaci/stângaci) n-au ce căuta în peisaj dacă vrei să te apuci de chitară. Tăie-le, altfel îţi va fi dificil să apeşi pe corzi şi să prinzi acordurile cum trebuie.
4. Acordează-ţi singur/ă chitara: nu e nici pe departe atât de complicat precum pare! Dar nimic nu e mai penibil decât un chitarist ce cântă cu instrumentul dezacordat. În principiu ai nevoie doar de un tuner sau de-o ureche suficient de bine formată pentru a aduce corzile la tonul corect. Voi reveni cu un articol mai amplu pe această temă, până atunci ai aici un ghid de acordare a chitarei, iar tuner-ul îl ai în partea dreaptă pe această pagină.
5. Vrei să nu te mai doară degetele? Exersează! Mulţi elevi de-ai mei suferă puţin la primele lecţii de chitară, pentru că nu au încă pielea de pe vârful degetelor suficient de tare. Singura soluţie e să repeţi cât mai des, pentru a-ţi forma această rezistenţă. Durerea e o parte a procesului şi va dispărea după prima perioadă de lecţii şi repetiţii serioase.
6. Cunoaşte-ţi chitara: citeşte pe Internet cât de mult poţi despre părţile chitarei tale, despre doze (dacă e electrică), despre lemnul din care e făcută şi îmbunătăţirile pe care i le poţi aduce în timp. Instrumentul e definitoriu pentru sound-ul tău, aşa că e de la sine înţeles că trebuie s-o cunoşti cu ochii închişi. Atunci când cânţi ea devine o parte din tine.
7. Protejează-ţi degetele şi menţine-le în formă: nu sunt neapărat adeptul unor exerciţii standard de warm-up înainte de cântare, dar am văzut pe propria-mi piele că accesorii precum Grip Master-ul ajută mult la flexibilitate şi coordonare. De asemenea, cred că e important să-ţi protejezi degetele de schimbări bruşte de temperatură şi mai ales de frig: deci poţi trece peste ridicolul de-a purta mănuşi şi-n septembrie, dacă simţi nevoia.
8. Găseşte-ţi un profesor de chitară: nu, nu-mi fac reclamă, dar e esenţial să fii îndrumat/ă când faci primii paşi spre învăţarea acestui instrument. Cărţile destinate autodidacţilor şi lecţiile gratuite online îţi pot fi de ajutor până la un punct, dar nimic nu se compară cu un om în carne şi oase, care-ţi explică şi demonstrează exact unde greşeşti, îţi urmăreşte degetele până iei acordurile în poziţiile ideale, te motivează să progresezi.
9. Învaţă să cânţi şi cu degetele, şi cu pana: Foloseşte şi repetă în egală măsură ambele modalităţi, iar când vei deveni ceva mai stăpân pe cântat, alternează tehnicile de panare în timpul unui cântec. Asta îţi va conferi versatilitate şi expresivitate.
10. Nu te feri de teorie: de acord, există artişti care se descurcă exemplar fără să aibă habar de teorie muzicală, dar dacă ai ocazia să descoperi şi “limbajul elevat” al muzicii, nu ezita. Teoria nu e nici pe departe atât de plictisitoare ori complicată pe cât pare: odată ce ai învăţat noţiunile de bază, vei progresa firesc şi fără probleme în studiul ei.
11. Foloseşte un metronom când repeţi: ritmul e una dintre componentele esenţiale ale muzicii, aşa că trebuie să-l simţi şi să-l deprinzi cât mai devreme. Felul cum cânţi acum îţi va contura stilul de mai târziu. Dacă nu vrei să nu ai probleme de ritmică în viitor, nu uita de metronom atunci când exersezi. Click aici pentru un metronom online gratuit.
În curând runda a doua de sfaturi pentru începători, în care vom vorbi despre capodastru, cât de mult contează viteza şi când e cazul să începi să-ţi faci griji în prinvinţa ei, plus multe alte detalii de care ai nevoie la primii paşi în muzică. Dacă ai întrebări despre chitară sau doreşti să iei lecţii (în Bucureşti), îmi poţi scrie la adresa alec_sandor [@] yahoo.com
Mult spor la învăţat şi nu uita că nimic nu e greşit, totul se perfecţionează!
Foto: Herkie; Bennylin / Flickr
Ţi-am pregătit un ghid în cinci paşi pentru schimbarea corzilor chitarei acustice. Ai nevoie de:
- un set nou de corzi – dacă ţi s-a rupt doar o coardă, e de preferat să schimbi tot setul. Dacă totuşi era nou, înlocuieşte doar coarda ruptă cu una de aceeaşi dimensiune
- un string winder (“manivelă”) ce grăbeşte rularea/derularea corzilor
- un cleşte cu care să tai corzile
- puţină răbdare, pentru început
IMPORTANT: pentru binele chitarei şi al gâtului, setul nou trebuie să aibă corzile de aceeaşi dimensiune cu cele originale (care erau pe instrument când l-ai cumpărat)
Pasul 1
- e bine să schimbi corzile una câte una, începând cu cea mai groasă
- slăbeşte coarda cea mai groasă rotind cheiţa corespunzătoare. Dacă nu eşti sigur/ă care e direcţia corectă, ciupeşte coarda: nota ar trebuie să fie din ce în ce mai joasă pe măsură ce învârţi.
- apoi, desfăşoar-o din cuiul (tuning peg) poziţionat pe capul chitarei
- scoate celălalt capăt al corzii din puntea chitarei (bridge) înlăturând pin-ul care a ţinut-o până acum fixată. Dacă pin-ul opune rezistenţă, iată ce poţi face: cu mâna stângă, prinde coarda de la bază, îndreapt-o şi apasă scurt. Apoi prinde cu mâna dreaptă pin-ul şi trage-l afară deodată cu coarda. Dacă tot întâmpini probleme, prinde uşor pin-ul cu un cleşte şi trage-l afară fără a forţa.
Pasul 2
- desfăşoară coarda nouă din pachet, având grijă să fie cea corespunzătoare (aceeaşi notă sau număr). Introdu-o cam un centimetru în gaura din punte cu capătul care are o “biluţă”. Apoi introdu şi pin-ul, astfel încât coarda să se aşeze în şanţul acestuia, după care împinge uşor până la capăt.
- cu mâna dreaptă, ţine pin-ul în loc în vreme ce tragi uşor coarda spre gâtul chitarei. Dacă simţi că pin-ul se ridică în timp ce tragi de coardă, apasă-l la loc.
Pasul 3
- trage fin coarda către capul chitarei, apoi introdu-o în canalul cuiului special (tuning peg). În tot acest, menţine coarda lejeră asfel încât să o poţi ridica de la jumătate în jur de patru centimetri faţă de griff.
- după ce ai trecut coarda prin cui, îndoaie-o la 90 de grade pe lângă acesta, în sens opus acelor de ceasornic.
Pasul 4
- e momentul să strângem coarda: fixeaz-o în şanţul prăguşului (nut) şi ţine-o cu mâna dreaptă în timp ce cu stânga învârţi cheiţa de acordaj în sens opus acelor de cearsonic. Coarda trebuie să se înfăşoare mereu pe sub gaura cuiului, întocmai ca o papiotă.
- e normal ca pin-ul ce fixează coarda în punte să aibă tendinţa de-a ieşi, aşa că va trebui să-l apeşi ferm la loc.
- pentru a înfăşura coarda mai repede, poţi folosi un string winder (îl poţi cumpăra şi online cu 6 ron)
Pasul 5
- roteşte cheiţa până ce coarda capătă o tensiune potrivită
- pentru a acorda chitara, foloseşte un tuner (acordor), fie de sine stătător (încearcă un Korg GA-30, 70 ron), fie unul gratuit disponibil online (ai unul în siderbar, în dreapta – sau dacă vrei să încerci şi alte tipuri de acordaj, click aici).
- urmează tăierea capătului liber: poţi folosi un tăietor de corzi special (de exemplu, modelul cu tăietor + string winder de la Planet Waves, 27 ron), un cleşte normal sau, în ultimă instanţă, o unghieră mare
- taie cât mai scurt, ca vârfurile rămase să nu-ţi deterioreze husa atunci când transporţi chitara
- pune, una câte una, şi celelalte cinci corzi. La final, acordează-le din nou pe fiecare cu ajutorul tuner-ului. Nu uita că, în general, corzile noi trebuie acordate de câteva ori până să se stabilizeze.
REGULA DE AUR: Înainte de orice exerciţiu/studiu/cântare, acordează-ţi chitara!
Schimbarea corzilor poate părea complicată prima oară, de aceea am încercat să fiu cât mai explicit. Cu timpul, vei căpăta îndemânare şi tot acest proces ţi se va părea floare la ureche. Poţi ajunge să petreci mai puţin de 15 minute înlocuind corzile. Mult succes!
P.S.: Procesul de schimbare a corzilor este diferit pentru chitara clasică şi cea electrică, voi reveni cât de curând cu însemnări pe aceste teme.
Foto: Guitar.About.com; Despre chitară
În ultimii ani, jocurile care stimulează creativitatea muzicală și emulează cumva plăcerea cântatului pe instrument au căpătat o popularitate spectaculoasă.
Începând de la aplicația pentru iPhone care-ți pune la dispoziție un griff pentru toate improvizațiile ce-ți trec prin minte până la jocul celebru ce te face să te simți ca un Guitar Hero, există de toate pentru toată lumea! Fie că ești începător, expert sau doar visător într-ale chitarei, vei gusta cu siguranță un astfel de joc.
Înainte de-a începe să iei lecții de chitară, îți poți satisface o parte din pofta de cântat cu unul dintre cele mai populare jocuri video din lume, Guitar Hero.

Aerosmith: personaje virtuale în jocul Guitar Hero
Guitar Hero a revoluționat industria jocurilor video încă la apariția sa, în 2005. Un periferic în formă de chitară permite jucătorului să cânte partituri de lead, bass și rhythm din piese legendare, prin simpla potrivire a notelor afișate succesiv pe ecran cu butoanele/tastele colorate de pe controller.
Nu lipsesc ocaziile de-a etala tehnici și rapiditate și nici modalitățile de-a modifica sound-ul după bunul plac (da, există și bara de tremolo!)
Trupe precum Metallica și Aerosmith și-au oferit cântecele pentru Guitar Hero, membrii lor permițând producătorilor Guitar Hero să-i transforme în personaje virtuale din joc. Preț orientativ: 460 ron

Controlle în formă de chitară utilizat de Guitar Hero
Bineînțeles, există și jocuri simplificate (în Flash sau Java) care pot fi utile pentru a-i deschide apetitul copilului dvs. pentru acest instrument sau pur și simplu a vă relaxa. Căutând “jocuri chitară” pe Google, veți descoperi numeroase alternative gratuite și ușor de utilizat.
Recomandarea mea este JamLegend, un joc online care merge pe aproximativ același principiu ca și Guitar Hero: apăsarea unor butoane (de data aceasta, 1 2 3 4 de pe tastatură) pe măsură ce notele apar pe monitor. JamLegend poate fi jucat fără să-ți faci cont, dar îți oferă și opțiunea de-a te înregistra gratuit pentru a acumula puncte sau a încărca orice cântec în aplicație.
UPDATE: Am mai descoperit un joc interesant, RockBand, care-ți permite să te pui în pielea unor muzicieni legendari (Beatles, Judas Priest, Iron Maiden, Smashing Pumpkins etc.) și să le înveți piesele pe o chitară virtuală, de la primele cântece până la cele mai mari hituri. Jocul nu se oprește doar la instrumentul nostru preferat, ci te introduce și în zona chitarelor bass, a tobelor și a interpretării vocale.