Cum se compune o piesă – Ep. 8 – Substituirea acordurilor

Aşa cum îţi spuneam în articolele trecute, în orice tonalitate avem acorduri principale şi acorduri secundare. Cele formate pe treptele I, IV şi V sunt acorduri principale, deoarece creează o oarecare stabilitate şi au putere de “atracţie” pentru acordurile celorlalte trepte.

Însă nu toate armoniile tale trebuie să includă acordurile I, IV şi V, pentru că în acest caz piesele ar semăna între ele şi nu cred că-ţi doreşti acest lucru. Aşadar, soluţia la îndemână este înlocuirea (substituirea) acordurilor principale cu cele secundare care ar putea îndeplini rolul de tonică (treaptă I), dominantă (treapta a V-a) sau subdominantă (treapta a IV-a).

Acordurile care le substituie pe cele pricipale se împart în 2 categorii: substituţi de gradul I (au fundamentala şi terţa în comun cu acordul pe care-l substituie) şi substituţi de gradul II (au terţa şi cvinta în comun cu acordul pe care-l substituie)

Spre exemplu în tonalitatea Do major vom avea:

Funcţie principală	Substitut de gr.I	Substitut de gr. II
Tonică (Do, Mi, Sol)	VI (La, Do, Mi)	III (Mi, Sol, Si)
Subdominantă (Fa, La, Do)	II (Re, Fa, La)	VI (La, Do, Mi)
Dominantă (Sol, Si, Re)	VII* (Si, Re, Fa)	III (Mi, Sol, Si)

*Deşi ar trebui să fie substitut de gradul II, acordul treptei a VII-a (Si, Re, Fa) faţă de acordul treptei a III-a îndeplineşte mai bine rolul de înlocuitor al dominantei, prin intervalul de cvintă micşorată, ce impune atracţia spre tonică. (more…)

David – micul compozitor

Vă mai aduceţi aminte de David? Într-unul din articolele trecute vi l-am prezentat cântând la serbarea de la grădiniţă melodia “O vioară mică…”.

De atunci, lunile au mai trecut, David a învăţat la chitară noi piese de la AC DC (formaţia lui preferată) şi înainte să înceapă şcoala, a vrut să-mi facă o surpriză de ziua mea – o compoziţie proprie. Am fost foarte impresionat şi mândru în acelaşi timp, că după numai 6 luni de când facem chitară împreună, David, un puşti de numai 7 ani “şi-a luat inima în dinţi” şi a pătruns în lumea compoziţiei.

Mă bucur foarte mult pentru el că a înţeles atât de repede că nu trebuie să se mulţumească doar cu învăţarea unor melodii preferate pe chitară. Adevărata satisfacţie vine din creaţia proprie, fie ea în formă de improvizaţie, fie în formă de melodii.

Chitara nu reprezintă doar un instrument de interpretare, ci mai mult de atât – o modalitate de exprimare, de comunicare, de împărtăşire a trăirilor proprii cu cei din jurul tău.

(more…)

Diferenţe între chitara ritmică şi chitara lead

Termenii chitară ritmică şi chitară lead pot deruta uşor un începător, dacă e să ţinem cont doar de faptul că orice pasaj cântat pe instrument ar trebui să urmeze un anume ritm şi că nu orice înşiruire de note dintr-o piesă se va concretiza într-un solo. Astăzi vom vorbi despre diferenţele dintre chitara ritmică (de acompaniament) şi cea lead (solo), în mare parte pentru a te ajuta să te hotărăşti mai uşor care va fi rolul pe care ţi-l vei asuma într-o trupă.

Multe grupuri muzicale contemporane au câte doi chitarişti, unul concentrându-se pe acompaniament şi celălalt pe solo-uri – Beatles au fost unul dintre primele exemple de astfel de line-up. Practic, chitara lead e axată pe melodicitate, iar cea ritmică pe bogăţia acompaniamentului.

Într-o trupă, rolurile celor doi chitarişti sunt complementare: chitara lead se încadrează între instrumentele solo (precum vocalul, pianul solo etc.), în vreme ce chitara de acompaniament aparţine mai degrabă secţiei ritmice, alături de tobe şi bass. Solo-urile conferă melodicitate, iar chitara ritmică e importantă pentru balansul şi “textura” unei piese.

(more…)

Beginning (Guitar Interlude)

Avem o mică surpriză pentru astăzi, mai precis un interludiu de chitară creat de prietenul meu Marius Furduescu, pe care l-am înregistrat acum câteva zile. Marius l-a conceput iniţial ca un intro de concert pentru piesa “Stranded” – Alexandra & Alec, dar a prins o formă proprie, astfel încât era păcat să nu-l împărţim şi cu voi.

Pentru imprimare şi efecte am folosit Guitar Rig 4.0, chitarele fiind preluate dintr-un amplificator Marshall AS100D Acoustic Soloist.

Muzica: Marius Furduescu
Chitară acustică: Marius Furduescu
Chitară electrică: Alec Şandor

Cum se compune o piesa – Episodul 2: Tonalitatea

Dacă în articolul trecut am făcut o mică introducere în domeniul compoziţiei, astăzi vom mai face un pas înainte şi o să-ţi explic câte ceva despre elementul fundamental de la care porneşte tot, şi anume tonalitatea. În funcţie de tipul tonalităţii vei putea folosi diferite acorduri şi diferite game.

Pentru a putea înţelege conceptul de tonalitate, trebuie înainte de toate să-l definim:

“Tonalitatea constituie un ansamblu specific de funcţii şi relaţii componistice bazate pe centrarea (gravitarea) sunetelor faţă de o tonică şi de subordonarea lor triadei armonice fundamentale: tonică, dominantă şi subdominantă (triada tonală). “(Victor Giuleanu)

Organizarea sunetelor în jurul acestui centru tonal, se defineşte conceptual prin noţiunile de: tonalitate (propriu-zisă), gamă, mod, acord.

Noţiunea de tonalitate

Într-o tonalitate, fiecare treaptă are o denumire proprie şi o anumită funcţie: (more…)