Lecţii de chitară (şi cu) Marius Furduescu

Îmi face plăcere să vă anunţ că Marius Furduescu, un bun prieten şi un chitarist de nota zece, mi se va alătura de astăzi în proiectul www.lectii-de-chitara.ro.

De asemenea, el oferă cursuri particulare de chitară acustică şi electrică pentru începători şi avansaţi, în principal în weekend. Vi-l recomand cu căldură.

2010 a început excelent, am bucuria să cunosc tot mai mulţi copii şi tineri pasionaţi de chitară, care-şi doresc să înveţe tainele acestui instrument şi să-i dedice entuziasmul lor.

Sunt uimit şi fericit să văd că există părinţi, deloc puţini, care investesc în talentul lor sau cel puţin în promisiunea unui hobby care-i va îmbogăţi sufleteşte pe tot parcursul vieţii. Sau tineri care vin la mine după o zi obositoare la job şi îşi pun toată energia şi inspiraţia într-un cântec… sau doar câteva acorduri ce-l vor începe, curând.

Marius şi cu mine vom continua să vă oferim articole cât mai pertinente despre chitară, efecte, accesorii muzicale, tehnici şi sfaturi pentru începători.

Pregătim şi un dicţionar cu termeni specifici chitariştilor şi lutierilor, iar lecţiile video rămân un proiect viabil pentru viitorul apropiat.

Dacă există ceva despre care v-ar plăcea să citiţi în mod deosebit, ne puteţi spune printr-un comentariu la această însemnare.

Dacă doriţi lecţii de chitară (în Bucureşti), ne puteţi contacta dând click aici.

Sfaturi pentru incepatori (partea 2)

Dacă în partea întâi am discutat despre cât de important este să-ţi acordezi singur/ă chitară, să pui accent pe o anumită disciplină a studiului instrumentului de la bun început şi să foloseşti un metronom când repeţi, acum e momentul să ne referim la chestiuni de nuanţă:

1. Fă diferenţa între cântat şi repetat: amândouă sunt esenţiale, dar dacă ai improvizat haotic 20 de minute nu înseamnă că ai repetat – şi dacă ai făcut câteva exerciţii recomandate de profesor nu înseamnă că ai terminat cu chitara pe ziua de azi. Exersează atât cât trebuie ca să-ţi stăpâneşti tehnica şi atât cât simţi nevoia ca să te poţi exprima liber cu ajutorul instrumentului. Click aici pentru a citi despre cum să-ţi faci repetiţii mai plăcute & eficiente.

2. Învaţă toată piesa: clar, riff-urile şi solo-urile geniale sunt elementele recognoscibile dintr-un cântec, dar nu te opri doar la ele. Imaginează-ţi cât de frustrant e ca într-un jam session cu mai mulţi muzicieni să ştii bucăţele din 50 de cântece, dar nimic de la cap la coadă. Sau cum ar fi ca prietenii tăi să-ţi spună “cântă-ne ceva” şi tu să termini fiecare fragment după 20 de secunde?

3. Nu te grăbi: n-ai cum să cânţi toate albumele lui Malmsteen peste noapte şi oricum n-ar avea niciun sens. Orice chitarist ştie că, înainte de-a “te rupe în figuri” la 200 bpm, trebuie să cânţi corect şi coerent la vreo 60. Englezii au o vorbă bună: “we should learn to walk before we run”

4. Înregistrează-te: chiar dacă o poţi face doar cu telefonul, mp3 player-ul sau calculatorul personal, o înregistrare îţi va arăta exact unde greşeşti, unde ar trebui să reduci volumul, unde ai nevoie de mai mult gain sau unde frazarea îţi joacă feste. După un timp, imprimările îţi vor fi mărturie a faptului că ai evoluat cât se poate de bine.

5. Nu-ţi fie ruşine să foloseşti un capodastru: capodastrul e un soi de clemă pe care o poţi prinde pe griff-ul chitarei, pentru a apăsa simultan pe aceeaşi tastă a tuturor celor şase corzi. Astfel, poţi cânta mai sus fără a ţine barre sau a schimba acordajul. Capodastrul e privit ca un accesoriu destinat începătorilor, însă adevărul e că mulţi chitarişti experimentaţi îl folosesc din motive practice.

6. Joacă-te, personalizează: nu-i rău să “furi meserie” de la marii chitarişti, adică să înveţi o grămadă de lick-uri, riff-uri şi bucăţi de solo-uri din piesele lor. Dar nu te opri aici: joacă-te puţin după ce le-ai cântat de mai multe ori, schimbă câte o notă, modifică tempo-ul sau frazarea, mută-le într-o altă gamă, cântă-le de la cap la coadă. Cel mai bun exerciţiu e cel al imaginaţiei tale.

7. Nu sacrifica emoţia pentru tehnică: şi nici vice-versa! Cea mai mare surpriză (neplăcută!) am avut când un producător mi-a spus că solo-ul meu era prea mecanic şi că notele erau “prea pe tempo”. E o tendinţă eronată a multor instrumentişti, încă de la primele lick-uri învăţate: să cânte la fel de perfect ca un VST.

Acceptă de la bun început că muzica ta ar trebui să fie un melanj între expresivitate şi tehnică şi caută să păstrezi un echilibru între pasajele de forţă “executate” perfect şi notele sensibile lăsate să “curgă” mai mult decât punctate. Să nu cazi nici în extrema de-a ignora teoria şi de-a pretinde că “atâta tehnică îmi sufocă emoţia” – balanţa echilibrată e cheia!

8. Ascultă multă muzică: poate părea un clişeu sau un sfat prea general, însă diversitatea pieselor pe care le asculţi îţi influenţează enorm stilul. Dacă e adevărat că “eşti ceea ce mănânci”, în egală măsură “eşti ceea ce asculţi”. Nu rămâne fixat doar pe genurile tale preferate şi nu cataloga niciun artist/album drept “bun de nimic” înainte să-i dai play.

9. Mergi la concerte: nimic nu te ajută mai mult să prinzi gustul scenei decât să fii în primul rând, simţind vibraţiile boxelor şi urmărind mâinile chitariştilor de pe scenă în solo-uri pe care poţi doar să le visezi… Cumpără-ţi bilet la toate cântările posibile şi mai ales la show-urile artiştilor internaţionali care mai ajung pe la noi. Un concert reuşit poate fi o adevărată lecţie de muzică şi totodată o sursă de inspiraţie.

10. Intră pe forumuri de muzicieni: învaţă din experienţa altor chitarişti, comunică, găseşte răspunsuri la dilemele tale de început, fă-ţi prieteni din aceeaşi zonă de interes şi descoperă site-uri interesante recomandate de alţi membri. Un punct de pornire bun este Romanian Guitarist Community, cel mai mare forum de gen din ţara noastră.

11. Fă cunoştinţă cu artişti în viaţa reală: forumurile sunt excelente pentru a schimba impresii, dar nimic nu se compară cu interacţiunea “pe viu” cu un muzician. Găseşte-ţi un partener de repetiţie, improvizaţi împreună, discutaţi despre set-up, accesorii pentru chitară şi problemele de tehnică pe care le întâlniţi.

Nu în ultimul rând, ieşi la jam sessions! Întâlnirile pe scene mici cu alţi muzicieni nu ar trebui să fie competiţii de orgolii, ci ocazii de-a fi inspirat, de-a învăţa să lucrezi în echipă, să te coordonezi cu alţi oameni şi să te înţelegi din priviri, aşa cum vei face în prima ta trupă.

Foto: J4xy0r; Jsome1

Prima lecţie de chitară

Odată ce te-ai hotărât că vrei să urmezi lecţii de chitară, trebuie să ştii ce te aşteaptă la prima întâlnire cu profesorul.

Va trebui să-ţi aduci cu tine chitara (dacă o ai deja) şi un caiet de matematică (acordurile şi diagramele se notează mai simplu decât pe caietul de muzică).

Dacă ai mai avut tentative de-a învăţa să cânţi la chitară şi ai păstrat notiţe din acea perioadă sau ţi-ai însuşit câteva noţiuni pe cont propriu şi ai un caiet de cântece, adu-l la prima lecţie cu noul profesor, ca acesta să-şi facă o idee de la ce nivel porneşti.

Pentru fete: când începi să cânţi la chitară, va trebui să renunţi la unghiile lungi. Vino cu ele tăiate la prima lecţie dacă vrei să-ţi poţi încerca mâna pe câteva acorduri

Alcătuieşte-ţi în minte o listă de cinci trupe/artişti preferaţi, profesorul tău te va întreba cu siguranţă ce muzică asculţi pentru a-şi da seama spre ce stil te orientezi.

Noţiunile teoretice pe care le vei învăţa vor fi aplicate pe cântece care îţi plac, cu care rezonezi.

Din experienţă, de multe ori înveţi mai bine şi interpretezi mai uşor când memorezi starea unei piese şi nu notele. Aşadar, conexiunea ta emoţională cu cele dintâi piese pe care le vei învăţa pe chitară e foarte importantă.

Programează-ţi lecţiile de chitară în aşa fel încât să nu vii obosit şi să nu te grăbeşti spre vreo întâlnire importantă.

Ca în cazul repetiţiilor individuale, contează starea de spirit şi concentrarea, deoarece va trebui să acumulezi de fiecare dată informaţie nouă.

Nu te descuraja dacă anumite mişcări nu-ţi ies din prima; este nevoie de timp şi perseverenţă pentru a ajunge la o coordonare perfectă între mâna stânga şi mâna dreaptă.

Cea dintâi lecţie de chitară e doar “aperitivul” pentru o perioadă în care-ţi vei satisface pofta de muzică.

Urechea muzicală, precum şi simţul ritmului se dezvoltă în timp. Personal, cred că nu există afoni (sau, altfel spus, oameni imuni la muzică), ci doar că nu toţi au învăţat să asculte cu adevărat.

De asemenea, talentul e un factor nativ şi un bun punct de pornire, dar nu e totul. Prin muncă se poate compensa chiar şi ceea ce majoritatea ar numi “lipsă de talent”.

De la prima lecţie de chitară până la primul cântec învăţat, poate până la primul concert sau cea dintâi piesă pe care o vei scrie e un drum fascinant, pentru care vei avea nevoie de voinţă şi încredere în tine. În rest, nu e nimic ce nu se poate învăţa. Succes!

Foto: Enrico Gabriele

La ce vârstă se încep lecţiile de chitară?

Dacă vă gândiţi să-l introduceţi pe copilul dumneavoastră în lumea fascinantă a muzicii, e bine să începeţi cât mai devreme.

Vârsta ideală recomandată de experţi pentru primele lecţii de chitară este 7 ani, dar există şi excepţii.

Cel mai mic elev al meu are 6 ani şi se descurcă foarte bine; de asemenea, cunosc cazuri în care s-au obţinut rezultate foarte bune şi la copii de 5 ani.

În principiu, copilul trebuie să îndeplinească trei condiţii pentru a putea lua lecţii de chitară:

- să se simtă confortabil când ţine chitara în mână
- să aibă degetele suficient de puternice pentru a apăsa pe corzi
- să fie entuziasmat de învăţarea unui instrument şi să îi placă muzica în general

Procesul de învăţare este mult mai rapid şi eficient la vârste fragede. Se începe cu noţiuni de bază, jocuri muzicale şi cântecele simple. Pentru copiii foarte mici, ideale sunt tehnicile de predare bazate pe metoda Suzuki (învăţare bazată pe auz şi interactivitate, introducerea treptată a noţiunilor teoretice pe măsură ce elevul poate cânta după ureche).

Alegerea chitarei: Instrumentul trebuie să fie pe măsura copilului, astfel încât mărimea şi greutatea lui să nu-l incomodeze.

- există chitare speciale pentru copii, de dimensiuni reduse – vă pot oferi gratuit consultanţă pentru alegea uneia
- luaţi-l pe micuţ cu dumneavoastră când cumpăraţi chitara: chiar dacă nu e esenţial pentru muzica în sine, aspectul instrumentului (culoare, formă etc) trebuie să fie atractiv pentru copil
- când cumpăraţi chitara, este indicat să luaţi şi o husă, pentru ca instrumentul să fie mai uşor de transportat.

Exersatul acasă este foarte important pentru buna evoluţie a copilului. Câteva sugestii:

- ţineţi chitara la vedere, într-un loc accesibil celui mic pentru a-l inspira să repete
- permiteţi-i să exerseze oricând doreşte, dar stabiliţi-i şi un program zilnic de repetiţii (cel puţin jumătate de oră) pentru a fructifica ce a învătat la lecţie şi a deprinde disciplina cântatului la chitară
- e important ca micuţul să nu fie întrerupt sau distras atunci când repetă
- adoptaţi o atitudine încurajatoare, nu una critică. Copilul dvs. va face greşeli, e firesc, e o parte a procesului de învăţare. Corectarea lor rămâne însă în sarcina profesorului
- încurajaţi-l să vă cânte şi aplaudaţi-l la final: aprecierea dvs. e esenţială pentru progresul lui
- atunci când plecaţi în vacanţe, luaţi şi chitara. Copilul trebuie să se obişnuiască să cânte şi în afara mediului familiar.

Pentru lecţii de chitară, mă puteţi contacta la adresa alec_sandor (@) yahoo.com sau la numărul de telefon 0721.090.313.