Lecţie de chitară cu Liviu

Vă prezint câteva poze cu unul dintre elevii mei, Liviu Vărzaru, făcute la o lecţie de săptămâna trecută.

Foto: Edi Enache

Cântece pentru copii

Când am început să predau copiilor, de la preşcolari până aproape de adolescenţă, una dintre cele mai mari provocări a fost alegerea cântecelor.

Principiile metodei Suzuki mi-au fost de ajutor, în sensul că am căutat să îi învăţ melodii “clasice” pentru cei mici, cu care sunt familiarizaţi deja din desene animate sau CD-uri cu poveşti, sau care sunt suficient de vesele şi simple încât să-i atragă din prima.

Repertoriul american e extrem de bogat în cântece pentru copii (nursery rhymes) care pot fi învăţate uşor la chitară, dar nici în România nu ducem lipsă de material: “Melc, melc codobelc” e una dintre favorite

Iată o listă a celor mai îndrăgite melodii de început pe care le lucrez cu elevii mei (voi reveni în curând cu tabulaturi şi versuri pentru fiecare):

Cântece româneşti pentru copii: În pădurea cu alune; Melc, melc, codobelc;  Fluturaş, nu mai ai aripioare; Iepuraş, coconaş;  O vioară de-aş avea…

Folclor internaţional: Twinkle, Twinkle, Little Star; Are You Sleeping, Brother John? / Frère Jacques, dormez-vous?; London Bridge Is Falling Down / Podul de piatră s-a dărâmat; Molly Malone (folclor irlandez); Old MacDonald Had a Farm.

Alte melodii potrivite pentru copii: Cântecul gamei (din filmul “Sunetul muzicii”); Itsy-Bitsy Spider; My Bonnie Lies Over the Ocean; Oh Susanna; La mulţi ani / Happy Birthday to You; Yellow Submarine (The Beatles).

Aceste cântece sunt destul de uşor de cântat pe chitară pentru cei mici, sunt distractive şi în egală măsură educative. Bineînţeles, în categoria pieselor pentru începători de vârstă fragedă se înscriu şi unele colinde, însă asupra acestora voi reveni într-o însemnare viitoare.

De asemenea, voi începe în curând să postez şi cântece pentru începători puţin mai mari, care sunt atraşi deja de stilurile rock, folk sau pop şi simt nevoia de melodii ceva mai “serioase”.

Foto: Music for Little People; Grubsers; More Music

G3 made in Romania

Un concept interesant de concert: Călin Grigoriu, Vladimir Pocorschi şi Cantemir Neacşu se vor “duela” (şi nu numai) într-un show de chitară pe 27 februarie, de la ora 21.30, în clubul Big Mamou din Bucureşti.

Chitariştii vor fi acompaniaţi de Fernando Drăgănici (tobe) şi Adi Sardi (bass), urmând să interpreteze compoziţii originale şi la final trei cover-uri combinate într-un jam session.

Sună promiţător şi cu siguranţă voi fi acolo, mai ales că Grigoriu e unul dintre colegii de generaţie pentru care am toată stima.

Poţi afla cine mai vine din topicul dedicat evenimentului pe Romanian Guitarist Community.

Ce ne facem cu ritmul?

După cum bine spunea Tommy Emmanuel, “if there’s no groove, the body can’t move” şi, practic, nimic nu mişcă în muzică dacă ritmul nu e cel potrivit.

Cântatul cu metronom e unul dintre primele lucruri pe care insist ca elevii mei să şi se însuşească, pentru simplul fapt că ritmul şi “frazarea ” sunt indispensabile interpretărilor reuşite pe chitară.

Una dintre primele provocări cu care se confruntă un începător într-ale chitarei este menţinerea unui ritm constat în timp ce schimbă acordurile. Există două tendinţe majore: de a cânta anticipat sau cu întârziere – poţi afla ce tendinţă ai înregistrându-te şi comparând cu un metronom.

Iată ce poţi face pentru a-ţi dezvolta simţul ritmului:

1. Încheie fraza muzicală pe corzi libere: cântă ultima bătaie din măsură pe acestea, pentru a avea timp să pregăteşti schimbarea acordului.

De exemplu, dacă exersezi un pasaj de genul | G G G G | D D D D | C C C C | alege să cânţi în schimb | G G G O | D D D O | C C C O | unde O reprezintă strum pe corzile libere. Vei observa că destul de mulţi chitarişti recurg la această practică, mai ales dacă au pasaje alerte. Şi nu sună deloc rău.

(more…)

Sfaturi pentru începători (partea a treia)

După două “episoade” virtuale de mici sfaturi ce am constatat că v-au fost de folos, e timpul să trecem în revistă câteva detalii mai profunde ale cântatului la chitară. Sunt subiective, ce-i drept, dar suficient de consistente cât să facă diferenţa:

1.Fii propriul tău critic: înainte să te lansezi în solo-uri de “Bad Horsie”, înainte de-a te închide în casa cu chitara după primul eşec, e mai înţelept să te monitorizezi, să-ţi reperezi şi să-ţi conştientizezi greşelile.

După cum ţi-am mai sugerat, înregistrează-te cu ajutoul unui program (fie el simplistul Adobe Audition sau emulatorul Guitar Rig). După fiecare fragment de 3-5 minute (nu mai mult, că te pierzi în detalii), apasă STOP şi pune-ţi următoarele întrebări:

- Sunt notele corecte şi “curg” firesc?
- Respect măsura şi tempo-ul?
- Folosesc tehnicile potrivite de panare? (dacă e cazul)
- Se aud zgomote nedorite ale corzilor? (bâzâit)
- Cânt accenţii aşa cum trebuie?
- Transmit vreo stare sau doar etalez tehnici?
- În timp ce ascult fragmentul înregistrat, vizualizez/îmi amintesc acordurile şi poziţiile abordate?

(more…)