Open top menu
Cum se compune o piesă – Episodul 4: Intervalele muzicale – Partea 1

Cum se compune o piesă – Episodul 4: Intervalele muzicale – Partea 1

Astăzi m-am hotărât să continui această serie de articole şi să pregătesc ceea ce urmează să-ţi prezint în însemnările viitoare despre acorduri şi progresii de acorduri.

Introducerea pe care vreau să o fac se referă la intervalele muzicale.

Aş vrea să-ţi spun că intervalul muzical, într-o definiţie foarte simplă, ar fi o relaţie între două sunete de frecvenţe diferite. Într-o abordare mai “muzicală” a termenului, intervalul muzical constituie elementul de construcţie fundamental în orice alcătuire melodică sau armonică (Victor Giuleanu).

Dacă nu te-ai convins încă de importanţa acestui termen, o să-ţi mai spun doar că toată muzica pe care o asculţi, o interpretezi sau pe care o vei crea tu, dacă ar fi să o reducem la minim, nu este decât o înşiruire de intervale muzicale, care puse cap la cap ne creează o senzaţie de plăcut.

Clasificarea Intervalelor Muzicale

În clasificarea intervalelor se studiază următoarele aspecte:

-         intervalele simple sau compuse (cele simple sunt cele care nu depăşesc spaţiul unei octave, iar cele compuse sunt cele care depăşesc acest spaţiu)

-         mărimea intervalelor după conţinutul de trepte

-         mărimea intervalelor după conţinutul de tonuri şi semitonuri

-         intervale complementare, provenite din răsturnare

1. După numărul de trepte incluse, intervalele simple (cele care nu depăşesc spaţiul unei octave), poartă următoarele denumiri: primă, secundă, terţă, cvartă, cvintă, sextă, septimă şi octavă:

Intervalele compuse (cele care depăşesc spaţiul octavei), după numărul de trepte poarta următoarele denumiri: nonă (secundă peste octavă), decimă (terţă peste octavă), undecimă (cvartă peste octavă), duodecimă (cvintă peste octavă), terţiadecimă (sextă peste octavă), cvartadecimă (septimă peste octavă), cvintadecimă (octavă peste octavă sau dublăoctavă)

2. Atât intervalele simple cât şi cele compuse, după conţinutul de tonuri şi semitonuri, pot fi: perfecte (prescurtat p), mari (M), mici (m), mărite (+), micşorate (-), dublu-mărite (++) şi dublu-micşorate (–).

Din categoria intervalelor perfecte (cele care un singur aspect de bază, de la care apoi pornesc celelalte mărimi intervalice – intervalele mărite sau micşorate) fac parte: prima, octava, cvinta şi cvarta.

Din categoria intervalelor cu dublu aspect la bază – intervalele mari şi intervalele mici – fac parte: secunda, terţa, sexta şi septima.

Prin alterarea suitoare sau coborâtoare a intervalelor perfecte, mari sau mici, putem obţine, intervale mărite, micşorate, dublu-mărite şi dublu-micşorate.

În tabelul de mai jos ai lista intervalelor simple după conţinutul de tonuri şi de semitonuri:

Intervalele compuse, după conţinutul de tonuri şi de semitonuri, pot fi şi ele perfecte, mari, mici, mărite, micşorate, dublu-mărite, dublu-micşorate, ca şi intervalele simple din care derivă.

În articolul următor îti voi vorbi despre răsturnarea intervalelor si îti voi da câteva sfaturi legate de utilizarea acestora în muzica ta.

Marius
Written by Marius

Chitarist, compozitor, muzician.

12 Comment responses

  1. Avatar
    January 05, 2011

    Acea octava perfecta(DO-DO) nu contine aceeasi Do pentru ca ,presupun ,atunci ar trebui sa fie prima perfecta.Si daca nu e acelasi Do,atunci cum pot sa iau Do ,pe griful chitarii,cu o octava mai sus?(Sunt incepator si acum ,invat sa cant la chitara acustica).Multumesc anticipat si felicitari pentru articole.

  2. Avatar
    January 05, 2011

    @Alex Octava perfecta nu contine acelasi Do, pentru ca in acel caz asa cum ai subliniat si tu s-ar numi prima perfecta. in cazul octavei perfecte vorbim de Do de “jos” si Do de “sus”. Pe chitara ai putea lua Do de pe coarda La (pozitia 3) si Do de pe coarda Sol (pozitia 5). Astfel, Do de pe La ar fi do de “jos”, iar Do de pe Sol – do de “sus”.

    Mult spor,

    Marius

  3. Avatar
    May 29, 2011

    Nu inteleg o chestiune… intervalele perfecte, sunt perfecte pentru ca… ? Adica, nu inteleg criteriul ce tine de tonuri si semitonuri…
    “cele care un singur aspect de bază” ?
    Nu inteleg logica din spatele denumirii lor. Banuiesc ca nu sunt stabilite prin simpla conventie…

  4. Avatar
    May 30, 2011

    @Radu

    Salutare,

    O sa incerc sa-ti raspund eu,sper sa nu se supere cei de pe site :D .Treaba e cam asa,intervalul este distanta dintre doua sunete.De exemplu,intre Do si Re este secunda,intre Re si Fa este terta,si tot asa(poti incerca intervalele pornind de la acelasi sunet prim,si facand exact ca in tabelul de mai sus).Bun,acum,treptele 1.4.5 si 8,fiind trepte principale intr-o tonalitate,intre ele au intervale perfecte(ele ca si trepte se mai numesc si Tonica(1),Subdominanta(4),Dominanta(5) si Octava(8) ).Ce inseamna perfecte…?Perfect inseamna fara niciun fel de alteratie(punandu-i diez sau bemol,deja l-ai alterat).Gandeste-te la gama Do major.Acolo ai notele DO,RE,MI,FA,SOL,LA,SI,DO.Do.Fa.Sol.Do sunt treptele principale in gama.Pe ele intotdeauna vei avea intervale perfecte(DOAR PE ELE).Acum,de la cele care au mai ramas,se pot crea intervale marite,dublu-marite,micsorate si dublu-micsorate.

    PS:Sper ca am fost destul de clar :D Daca nu,mai citeste de cateva ori articolul,incearca sa cugeti la cele scrise,si sunt singur ca iti vei da seama.

    Succes!!!

    Salutari,

    oZz

  5. Avatar
    June 01, 2011

    Am inteles, dar de ce ? Oricum ii pot pune alteratie perfectei in cazul tranformatii ei in micsorata ori marita… Caz in care se aseamana ca forma cu septima, terta, sexta, secunda micsorata/marita.

    Este simpla conventie ?;/
    Sexta mare de ce nu poate fi considerata perfecta ? Nu contine alteratie…

    Probabil imi scapa ceva..

  6. Avatar
    June 03, 2011

    @Radu
    Li se spune perfecte datorita gradului ridicat de consonanta si de stabilitate.
    Cvinta e al doilea armonic al sunetului fundamental, la fel si cvarta dar simetric in jos, octava fiind primul dezvoltat.
    Sunt consecinte ale fenomenului de rezonanta naturala.

    Pentru tine asa incearca sa canti cvinta la orice sunet sa auzi ce repede o gasesti, cat de usor intri in rezontanta (vibratie cu ea) .
    Comparativ canta treapta a doua in raport cu tonica. Do-Re , unde ai intervaulul de secunda si canta apoi sol- re – cvinta perfecta, sa vezi ce usor gasesti re-ul.
    Secunda e unul dintre cele mai grele intervale de cantat. Anton Pann numea distanta intre tonica si treapta a doua “tonul mare” pentru ca tot din cauza rezonantei naturale intr-o gama secunda aia e mai mare ca restul din gama.

  7. Avatar
    June 03, 2011

    @Radu B

    Multumesc.

  8. Avatar
    June 03, 2011

    le : Iar expresia “dublu aspect la baza” se refera la ?

  9. Avatar
    December 16, 2012

    Foarte bun articolul, felicitari!

  10. Avatar
    December 18, 2012

    Multumim Roxanel.

    Ma bucur ca ti-a placut articolul. A fost scris de catre Marius Furduescu.
    Alte articole interesante poti gasi si pe site-ul lui http://www.the-guitar.ro

Leave a comment


+ 1 = nine