Sfaturi pentru schimbarea rapidă a cordurilor

Pentru că în trecut ţi-am explicat cum se formează acordurile şi cum le poţi memora mai uşor, astăzi m-am gândit să merg puţin mai departe şi să abordez un subiect mai delicat pentru mulţi chitarişti, poate chiar şi pentru tine – trecerea rapidă dintr-un acord în altul.

Subiectul este delicat, pentru că sunt sigur că de multe ori ţi s-a întâmplat să renunţi să mai cânţi o piesă, din simplul fapt că în ciuda tuturor eforturilor tale nu ai reuşit să schimbi acordurile fără să te opreşti din cântat sau fără să cânţi ritmul pe corzi libere, pentru a avea timp să faci trecerea.

Este adevărat că pentru a ajunge să faci trecerea rapidă dintr-un acord în altul ai nevoie de exerciţiu, însă ceea ce vreau să-ţi subliniez este că nu orice fel de exerciţiu te va ajuta. Faptul că tu încerci să treci de mai multe ori dintr-un acord într-altul, fără să ai o anumită « strategie », rezultatele vor întârzia să apară.

Aceastea fiind spuse, hai să trecem la treabă şi să-ţi dau 4 sfaturi care îţi vor uşura schimbarea acordurilor şi pe care dacă le aplici întocmai, îţi garantez că vei cânta din nou acele piese puse deoparte.

 

1. În primul rând trebuie să ai unul sau două puncte de sprijin pe gâtul chitarei care să exercite forţe de apăsare contrare. În felul acesta îţi vei asigura o mişcare mult mai uşoară a degetelor.
   Ca să subliniez importanţa punctului de sprijin, ia chitara în mână şi execută orice gamă sau exerciţiu care să implice toate degetele de la mână şi vei observa că degetele se vor mişca haotic şi fără siguranţa.Aşadar, prima condiţie în executarea cu succes a schimbării de acorduri este să ai punct de sprijin şi nu o simplă zona de contact cu gâtul chitarei.
   Pentru mine, cele două puncte de sprijin sunt localizate la degetul mare şi la baza degetului arătător. Astfel, forţa de apăsare a degetului mare este orientată în faţă, iar forţa de apăsare de la baza degetului arătător este înspre mine. În acest fel imi creez senzaţia că ţin gâtul chitarei în balans.
2. Este ineficient să pui degetele progresiv pe corzi. În acordul Do major, ar însemna să pui întâi degetul arătător pe coarda Si, mijlociul pe coarda Re şi apoi inelarul pe coarda La.
   Exerciţiu : Ia din nou chitara şi exersează în felul următor : din poziţia acordului Do major, încearcă să desprinzi uşor degetele de griff fără să le modifici poziţia, apoi revino cu ele pe griff. În cazul în care îţi este dificil să le păstrezi în aceeaşi poziţie atunci când le desprinzi, încearcă să apeşi mai tare cu degetul mare pe gât, însă fără să pui din nou degetele pe griff. Vei observa că astfel, degetele vor rămâne în poziţia pe care o aveai înainte de desprindere.
   Dacă te-ai întrebat vreodată cum de alţi chitarişti schimba acordurile atât de repede ? – Răspunsul este că majoritatea formează acordurile întâi « în aer » şi apoi apăsă cu degetele pe grif, pentru că dacă ar pune degetele progresiv, ar pierde timp. (more…)

Documentarul despre pedala Cry Baby

În urmă cu ceva timp în urmă, vă anunţam că în luna februarie va fi lansat documentarul “Cry Baby: The pedal that rocks the world”, care spune povestea celei mai vândute pedale de efect pentru chitară, de la inventarea acesteia în anul 1966 de către Brad Plunkett şi până în zilele noastre.

În cadrul filmului, muzicieni, ingineri şi jurnalişti analizează impactul pe care aceasta pedală l-a avut în istoria muzicii rock şi pop şi felul în care a revoluţionat sound-ul chitarei, aducând astfel o contribuţie majoră în conturarea importanţei acesteia din urmă în cadrul unui mix de instrumente, schimbând astfel muzica.

Pentru a spune povestea pedalei Cry Baby au fost invitaţi: Eddie Van Halen, Jerry Cantrell, Slash, Buddy Guy, Kirk Hammett, Zakk Wylde, Dweezil Zappa, Eddie Kramer, Paul Gilbert, Bob Bradshaw, Brad Plunkett, Wah Wah Watson, Jim Dunlop, Jimmy Dunlop, Jasmin Powell şi mulţi alţii.

Prima parte este deja disponibilă aici, partea a doua urmează să fie disponibilă astăzi, iar ultimele 2 părţi fiind programate pentru 28.02.2011 şi respectiv 07.03.2011.

Cum să citeşti tabulaturile mai uşor

Pentru mulţi dintre cei care se află la început cu studiul chitarei, citirea unei tabulaturi cu siguranţă le dă multe bătăi de cap. Când am fost pus şi eu în situaţia de a citi pentru prima oară o tabulatură, totul mi s-a părut un fel de “Matrix”: cifre peste tot, fără indicaţii de ritm – o nebuloasă totală. Totul, până  când am descoperit Guitar Pro, ajuns acum la versiunea 6.

Dacă nu eşti încă familiarizat cu aplicaţia, Guitar Pro este un editor de tabulaturi multi-track pentru chitară, bass, tobe şi alte instrumente. Una dintre funcţiile care mi se par de un real ajutor pentru cei aflaţi la primele contacte cu o tabulatură este funcţia de redare. Cu alte cuvinte, tu încarci tabulatura găsită pe internet în format guitar pro, apeşi play… şi-ţi cântă tabulatura. În plus, mai ai o fereastră cu grifful chitarei unde poţi vedea notele cântate. Cool, nu!!

De asemenea, Guitar Pro te poate ajuta să-ţi creezi tabulaturile propriilor piese, atât pentru chitară, cât şi pentru bass sau tobe, putând astfel avea o imagine de ansamblu asupra piesei.

Pentru ca sunetul tabulaturii redate să fie cât mai aproape de sunetul unei chitare, aplicaţia îţi pune la dispoziţie o bază foarte mare de sunete specifice unei chitare electrice, clasice sau acustice şi poţi adăuga efecte, simulatoare de amplificatoare etc.

Şi dacă vrei mobilitate desăvârşită şi acces rapid la tabulaturi, Guitar Pro 6 este acum disponibil şi pentru iPhone/iPad/iPod touch. (more…)

Dozele – “vocea” chitarei electrice

Mulţi dintre cei care au învăţat să cânte folosind o chitară acustică îşi doresc ca la un moment dat să-şi cumpere o chitară electrică pentru “a-şi continua studiile”. Este foarte important ca atunci când se va întâmpla acest lucru, alegerea să nu se facă numai după formă, brand, culoare ş.a.m.d, ci şi după sunet.

De aceea, scopul acestui articolul este de a-ţi oferi câteva explicaţii legate de dozele chitarei electrice – cele care îţi fac auzită chitara în amplificator.

Istoria dozelor de chitară a pornit pe undeva prin anii ’30 când chitarele au început să fie folosite în big band-urile de jazz şi trebuia găsită o modalitate că acestea să se distingă printre instrumente.

Dacă la început primele modele de chitare electrice nu erau decât chitare acustice modificate, treptat lutierii şi electroniştii au adus acest instrument la forma şi sunetul de astăzi. Fiecare pas înainte făcut de lutieri în ceea ce priveşte designul chitarei a fost de cele mai multe ori urmat şi de producătorii de doze, pentru a captura şi a reda cu o acurateţe desăvârşită “pulsul” instrumentului.

Lăsând la o parte detaliile tehnice şi fenomenele fizice care stau în spatele funcţionarii unei doze aş vrea doar să-ţi subliniez că rolul ei este de a prelua vibraţia corzilor şi de a o transmite mai departe amplificatorului tău.

La o privire mai atentă asupra chitarei electrice vei observa că unele sunt echipate cu doze singulare (single coil), aşa cum sunt chitarele Fender

(more…)

Impresii de la Music Contaminations – Ziua 1

Aşa cum vă spunea Alec într-unul din articolele trecute, joi 2 decembrie a avut loc la Sala Palatului deschiderea festivalului Music Contaminations organizat de InMusica Events şi Cramps Music, festival aflat la a patra ediţie şi care are ca scop promovarea dialogului intercultural.

Prima zi a festivalului a fost dedicată în totalitate muzicii clasice prin recitalurile susţinute de către Cvartetul Passione, Ansamblul Passione alături de pianistul Alfredo Tisocco şi la final, cvartetul d’Archi de la faimosul teatru de operă Scala din Milano.

Pentru că nu au fost în zadar încercările mamei mele (pentru mine o “enciclopedie” de muzică clasică) de a-mi trezi interesul pentru acest gen muzical, prin nenumăratele ore de audiţie în copilăria mea şi pentru că în ultima vreme am început ușor-ușor să fiu atras şi de partea clasică a muzicii, am hotărât să merg la prima zi a festivalului.

Seara, ce-i drept cam friguroasă, a debutat cu fetele de la cvartetul Passione interpretând un rondo din opera compozitorului Paul Constantinescu. Apoi, sub bagheta lui George Natsis, Ansamblul Passione a cântat “Dansuri populare româneşti” de Béla Bartók.

(more…)